Polițistul Rahotă Rareș-Constantin surprins cu bodycam-ul purtat necorespunzător și jandarmul care a refuzat să pornească bodycam-ul din dotare/VIDEO

Un jandarm și un polițist au sosit la o intervenție. Jandarmul a refuzat să pornească bodycam-ul din dotare, iar polițistul a avut bodycam-ul poziționat în zona intimă, deși dispozițiile interne al e IGPR și procedurile interne ale MAI spun altceva.

„Dispoziția IGPR nr. 97/2020 și actul său de modificare, Dispoziția IGPR nr. 60/2022, stabilesc cadrul legal obligatoriu pentru utilizarea sistemelor bodycam de către polițiștii români. (Notă: Actele menționate sunt Dispoziții ale Inspectorului General al Poliției Române, nu Ordine de ministru).

Aceste acte normative prevăd reguli stricte privind situațiile de utilizare, modul de purtare, obligația de înregistrare și gestionarea datelor:

1. Modul de purtare și aspecte tehnice

• Amplasare standard: Camera trebuie instalată pe uniformă sau pe echipamentul de protecție, exclusiv în partea superioară (zona pieptului sau a umărului).
• Orientare și vizibilitate: Dispozitivul se orientează obligatoriu spre înainte pentru a surprinde fidel intervenția. Polițistul are obligația să se asigure că obiectivul și microfonul nu sunt blocate de elemente de vestimentație sau alte accesorii.

2. Obligația extinsă de înregistrare (Modificarea adusă de Dispoziția 60/2022)

Dacă actul inițial (Dispoziția 97/2020) limita filmarea la intervenții specifice, Dispoziția nr. 60/2022 a extins masiv această obligație. Polițiștii sunt obligați să activeze bodycam-ul în următoarele situații:

• Toate activitățile din spațiul public: Orice acțiune desfășurată în locuri publice unde există riscul tulburării ordinii publice sau al apariției unor situații violente.
• Interacțiuni directe: Legitimarea persoanelor, controlul corporal sau al bagajelor, oprirea și controlul vehiculelor în trafic, precum și conducerea persoanelor la sediul poliției.
• Măsuri de forță: Utilizarea forței fizice, a cătușelor sau a altor mijloace din dotare.

3. Reguli de informare și utilizare a datelor

• Informarea cetățeanului: Polițistul este obligat să atenționeze verbal persoana cu care interacționează că activitatea este înregistrată audio-video.
• Stocarea automată: Înregistrările nu pot fi șterse de polițist. La finalul schimbului, dispozitivul este predat, iar datele se descarcă automat în servere securizate (conform instrucțiunilor detaliate în documentele publicate de SNPPC).
• Excepții de la filmare: Este interzisă înregistrarea în situații care implică activități sub acoperire, protecția martorilor sau acțiuni unde procurorul a dispus confidențialitatea.

Polițiștii care nu poartă sau nu activează dispozitivele bodycam conform Dispozițiilor IGPR nr. 97/2020 și nr. 60/2022 riscă sancțiuni disciplinare, conform Statutului Polițistului (Legea nr. 360/2002), iar în cazuri grave, pot răspunde penal.

Deoarece dispozițiile interne ale IGPR au caracter obligatoriu, încălcarea lor este încadrată juridic ca o neglijentă în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau ca o încălcare a normelor interne de conduită.

Sancțiunile disciplinare aplicabile

În funcție de gravitatea abaterii, de repetitivitatea faptei și de consecințele produse (de exemplu, dacă neutilizarea camerei a împiedicat lămurirea unui caz de abuz sau ultraj), polițistul poate primi:

1. Mustrare scrisă – cea mai ușoară sancțiune cu caracter disciplinar.
2. Diminuarea drepturilor salariale – reducerea salariului de funcție cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni.
3. Amânarea promovării – suspendarea dreptului de avansare în grade profesionale sau funcții pe o perioadă de la 1 la 3 ani.
4. Trecerea într-o funcție inferioară – retrogradarea profesională până la cel mult nivelul de bază al gradului deținut.
5. Destituirea din poliție – desfacerea disciplinară a raportului de serviciu (pentru abateri grave sau repetate).

Notă: Pentru abateri minore aflate la prima constatare, șefii ierarhici pot dispune inițial o atenționare în scris. Aceasta are caracter administrativ-preventiv și nu este o sancțiune disciplinară propriu-zisă, dar va fi luată în calcul la evaluarea anuală.

Când poate deveni faptă penală?

Dacă un polițist oprește în mod intenționat camera bodycam sau refuză să o poarte pentru a ascunde o faptă ilegală, situația escaladează dincolo de răspunderea disciplinară:

• Abuz în serviciu: Dacă neutilizarea camerei a fost făcută cu intenție pentru a vătăma drepturile unui cetățean sau pentru a-i cauza o pagubă (de exemplu, aplicarea unei amenzi abuzive sau exercitarea de violențe nejustificate fără a lăsa dovezi).
• Sustragerea sau distrugerea de probe: Dacă polițistul șterge, modifică sau distruge intenționat imagini deja înregistrate pe dispozitiv înainte ca acestea să fie descărcate automat în serverul securizat al unității.

Cine constată aceste abateri?

Nerespectarea modului de purtare sau a obligației de înregistrare este verificată de către structurile de Control Intern ale Inspectoratelor Județene de Poliție sau de către șefii direcți, în urma unor verificări de rutină sau a unor plângeri depuse de cetățeni.”

„Dacă un jandarm nu își pornește dispozitivul bodycam la o intervenție obligatorie, acesta riscă sancțiuni disciplinare, pierderea unei probe esențiale în instanță și declanșarea unei anchete interne.

Nepornirea intenționată sau din neglijență a camerei din dotare încalcă procedurile interne ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Iată consecințele directe ale acestei fapte:

1. Sancțiuni disciplinare administrative

Utilizarea camerelor portabile este reglementată strict prin dispoziții interne de serviciu. Dacă jandarmul omite să pornească aparatul fără un motiv tehnic justificat (baterie descărcată complet, defecțiune tehnică raportată), el poate fi cercetat disciplinar pentru:

• Neglijență în serviciu sau neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
• Nerespectarea ordinelor și procedurilor de intervenție stabilite de Jandarmeria Română.
• Sancțiunile pot varia de la avertisment scris, diminuarea salariului pe o anumită perioadă, până la amânarea promovării în grad sau chiar destituirea în caz de abateri repetate grave.

2. Consecințe juridice în instanță

Camerele bodycam au rolul de a asigura transparența și legalitatea măsurilor luate. Lipsa înregistrării video afectează direct procesele juridice care pot urma:

• Cuvântul jandarmului versus cuvântul cetățeanului: În lipsa probei video, judecătorii sau procurorii pot privi cu suspiciune raportul jandarmului, mai ales dacă cetățeanul reclamă abuzuri sau violență nejustificată.
• Anularea amenzilor: Instanțele de judecată tind să anuleze procesele-verbale de contravenție dacă jandarmul avea obligația să filmeze intervenția (de exemplu, la legitimare sau refuz de legitimare), dar a refuzat sau a omis să o facă.

3. Suspiciuni de abuz și dosar penal

Dacă în cadrul acelei intervenții au fost folosite forța fizică, mijloacele din dotare (bastoane, spray-uri) sau s-au produs vătămări corporale, nepornirea camerei ridică suspiciuni majore.

• Parchetul Militar poate deschide un dosar penal pentru purtare abuzivă, abuz în serviciu sau purtare necorespunzătoare.
• Faptul că bodycam-ul a fost oprit voluntar poate fi interpretat de către procurori ca o încercare intenționată de ascundere a probelor sau a urmelor unui abuz administrativ.

Când este obligatorie pornirea bodycam-ului?

Procedurile Jandarmeriei și ale Poliției prevăd pornirea obligatorie a camerei în următoarele situații de teren:

• Legitimarea persoanelor și controlul corporal sau al bagajelor.
• Conducerea persoanelor la sediul jandarmeriei/poliției.
• Utilizarea forței sau a mijloacelor de constrângere.
• Intervenții la apeluri de urgență (112) sau înlăturarea pericolelor publice.
• Misiuni de asigurare și restabilire a ordinii publice la manifestări sau proteste.

Jandarmul are obligația legală de a anunța verbal cetățeanul, chiar la începutul interacțiunii, că aceasta este înregistrată audio-video.”

„Utilizarea sistemelor audio-video portabile (de tip Body Worn Camera) de către personalul Jandarmeriei Române și al altor structuri MAI nu este reglementată printr-o singură lege universală, ci printr-un ansamblu de acte normative naționale dublate de dispoziții interne cu caracter clasificat sau nesecret.

Cadrul legal și administrativ care guvernează purtarea și funcționarea acestor dispozitive este structurat astfel:

1. Actele normative superioare (Temeiul Legal)

Orice dispoziție internă trebuie să aibă la bază legile organice ale statului. Pentru Jandarmerie, acestea sunt:

• Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, care stabilește drepturile și obligațiile personalului în timpul intervențiilor, inclusiv utilizarea mijloacelor din dotare.
• Legea nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii sau combaterii infracțiunilor. Acest act oferă Jandarmeriei calitatea de operator de date cu caracter personal, permițând filmarea în spațiul public fără consimțământul cetățeanului.

2. Dispozițiile interne specifice Jandarmeriei și MAI

Procedurile exacte de pornire, oprire, purtare și stocare a imaginilor sunt reglementate prin decizii de management intern.

La fel cum Poliția Română funcționează pe baza Dispoziției IGPR nr. 97/2020, celelalte arme ale Ministerului Afacerilor Interne aplică reglementări similare, adaptate specificului lor:

• Procedurile de sistem și de lucru ale Inspectoratului General al Jandarmeriei Române (IGJR): Acestea sunt ghiduri tehnice interne (unele cu caracter de uz intern sau reglementate prin Ordine ale Ministrului Afacerilor Interne – OMAI) care stabilesc clar că dispozitivul BodyCam face parte din echipamentul din dotarea obligatorie la intrarea în schimb sau în misiune.
• Informările și Deciziile Unităților Teritoriale: Fiecare inspectorat județean (cum ar fi Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București sau I.J.J. Iași) emite reguli interne de aplicare. Acestea stipulează că sistemele pot fi utilizate exclusiv de jandarmi anume desemnați și instruiți, interzicând folosirea dispozitivelor personale.

Ce prevăd, în mod concret, aceste reguli interne de funcționare?

• Obligația de verificare: Înainte de a ieși în misiune, jandarmul are obligația să verifice tehnic aparatul (să fie încărcat, să aibă spațiu de stocare și să fie sincronizat corect).
• Avertizarea verbală: Reglementările interne impun jandarmului să rostească o formulă standard la începutul interacțiunii (ex: „Vă informez că această intervenție este înregistrată audio-video cu mijloacele din dotare”).
• Interdicția de ștergere sau modificare: Jandarmii de pe teren nu au acces la fișierele video. Ei nu pot șterge, edita sau descărca imaginile pe parcursul serviciului.
• Protocolul de descărcare (Stocarea securizată): La finalul misiunii, dispozitivul este introdus într-o stație de andocare (docking station) de la sediul unității. Imaginile se descarcă automat pe un server securizat centralizat.
• Termenul de păstrare: Conform normelor MAI privind protecția datelor, imaginile de pe bodycam se păstrează o perioadă limitată (de regulă 30 de zile), după care se șterg automat, cu excepția cazurilor în care înregistrările sunt solicitate ca probe de către instanțe, sindicate, Parchetul Militar sau comisiile de cercetare disciplinară.

Atunci când un jandarm omite sau refuză intenționat să pornească dispozitivul bodycam în timpul unei intervenții obligatorii, acesta încalcă în mod direct Statutul cadrelor militare, Regulamentul disciplinei militare și procedurile interne de operare ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Nepornirea camerei din dotare atrage răspunderea militară, administrativă și, în anumite cazuri, penală, prin încălcarea următoarelor acte normative și regulamente:

1. Încălcarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare

Jandarmeria Română este o structură militarizată, iar personalul său se supune acestei legi. Prin nepornirea bodycam-ului, jandarmul încalcă:

• Articolul 21 (Îndatoririle cadrelor militare): Militarii au obligația să execute cu profesionalism și responsabilitate misiunile încredințate și să respecte jurământul militar. Omiterea utilizării echipamentului din dotare este considerată o neîndeplinire a îndatoririlor de serviciu.
• Disciplina militară: Fapta constituie o abatere disciplinară, definită ca o faptă săvârșită cu vinovăție prin care se încalcă normele regulamentelor militare sau ordinele șefilor ierarhici.

2. Încălcarea Regulamentului disciplinei militare

Acest regulament intern obligă orice militar să respecte cu strictețe regulile de serviciu și procedurile tehnice de lucru.

• Nepornirea dispozitivului tehnic primit în primire la intrarea în tură reprezintă o încălcare a regulilor de serviciu.
• Dacă un superior a dispus explicit purtarea și utilizarea camerelor pe timpul misiunii, nepornirea acestora reprezintă neexecutarea sau executarea defectuoasă a ordinelor.

3. Încălcarea Procedurilor de Sistem și de Lucru ale Jandarmeriei (IGJR)

Fiecare unitate teritorială de jandarmi (cum sunt inspectoratele județene sau Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București) operează pe baza unor proceduri interne stricte privind utilizarea sistemelor Body Worn Camera. Prin nepornirea aparatului, se încalcă:

• Obligația tehnică de exploatare: Procedura internă prevede ca dispozitivul să fie menținut în stare de funcționare și activat obligatoriu în momentele cheie (legitimare, folosirea forței, interacțiune cu cetățenii).
• Procedura de transparență și protecție: Camerele au rolul legal de a asigura protecția juridică atât a cetățeanului, cât și a militarului. Evitarea înregistrării încalcă principiul transparenței asumat de MAI.

4. Posibile încălcări ale Codului Penal (în cazuri grave)

Dacă intervenția a implicat violențe, iar jandarmul a oprit sau nu a pornit camera în mod intenționat pentru ca abuzul să nu fie documentat, fapta escaladează dincolo de regulamentele interne:

• Abuz în serviciu (Art. 297 Cod Penal): Dacă prin neîndeplinirea acestei atribuții de serviciu s-a cauzat o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice.
• Sustragerea sau distrugerea de probe (Art. 275 Cod Penal): Dacă acțiunea de oprire a camerei a avut ca scop direct împiedicarea aflării adevărului într-o procedură judiciară (de exemplu, ascunderea unei agresiuni sau a unui ultraj).
• Purtare abuzivă (Art. 296 Cod Penal): Atunci când nepornirea camerei este cumulată cu fapte de violență verbală sau fizică nejustificată în timpul exercitării atribuțiilor.”

Sperăm ca reprezentanții IPJ Hunedoara și IJJ Hunedoara să ne transmită un punct de vedere cu privire la cei doi agenți, respectiv polițist și jandarm, pentru că niciunul dintre ei nu a respectat.

• VIDEO