Filmul accidentului. Polițista își repornește de mai multe ori bodycam-ul în timpul intervenției. Lipsa semnelor de circulație din acea zonă.

Cum s-a produs respectivul accident

După cum știți, ieri, 16 august 2026, s-a produs un accident auto în cartierul Colonie, soldat cu o victimă, o femeie care a fost dusă la Spitalul Petroșani de un echipaj SMURD.

Reamintim faptul că în respectivul accident au fost implicate un autoturism și un taxi, iar taximetristului i-a ieșit pozitiv testarea cu etilotestul, având 0,14 la mie.

Persoana vătămată se afla în taxi. Taxiul venea dinspre strada Dacia spre barieră, fiind pe drum cu prioritate, iar autoturismul, care venea de pe strada Aradului, nu a acordat prioritate și a tamponat taxiul, proiectându-l pe trotuar.

Noi credem că ambii șoferi au fost de vină, taximetristul pentru că a consumat alcool, iar celălalt pentru că nu a acordat prioritate.

Despre accident, să vedem ce spune legea, având în vedere circumstanțele în care s-a produs acest accident:

„În această situație, accidentul se soluționează prin separarea răspunderii pentru producerea coliziunii de răspunderea pentru conducerea sub influența alcoolului.

Iată exact ce se întâmplă din punct de vedere legal și contravențional:

1. Vinovăția pentru producerea accidentului

• Vinovat de accident rămâne șoferul care venea de pe drumul fără prioritate.
• Faptul că șoferul de taxi consumase alcool nu anulează obligația celuilalt șofer de a acorda prioritate.

2. Sancțiunile pentru șoferul de taxi

Deși nu este vinovat de producerea impactului, șoferul de taxi va fi sancționat drastic pentru valoarea de 0,14 mg/l alcool pur în aerul expirat:

• Amendă contravențională: Între 9 și 20 de puncte-amendă.
• Suspendarea permisului: Reținerea permisului de conducere pentru o perioadă de 90 de zile.
• Agravantă (Activitate publică): Deoarece se afla la volanul unui taxi (transport public de persoane), poliția rutieră aplică sancțiunile cu maximă severitate, fiind o abatere gravă de la normele profesionale.

3. Despăgubirile și Asigurarea (RCA)

• Repararea taxiului: Daunele taxiului vor fi acoperite de polița RCA a șoferului vinovat (cel care nu a acordat prioritate). Ziua de muncă pierdută sau daunele conexe pot fi cerute tot de la asigurătorul vinovatului.
• Poate refuza asigurătorul plata? Compania de asigurări RCA a vinovatului nu poate refuza plata reparațiilor către taxi pe motiv că taximetristul avea alcoolemie, deoarece alcoolul nu a fost cauza juridică a accidentului.

4. Ce se întâmplă dacă sunt victime (Răspundere penală)

Dacă în accident au fost rănite persoane (pasageri din taxi, din cealaltă mașină sau pietoni):

• Se deschide dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.
• Procurorii și expertiza tehnică auto vor stabili dacă alcoolemia taximetristului i-a încetinit reflexele și dacă o viteză regulamentară sau o reacție mai rapidă din partea lui ar fi putut evita accidentul. Dacă se dovedește că și el a avut o culpă (de exemplu, viteză excesivă), se poate reține culpă comună.

Transportarea pasagerei la spital schimbă încadrarea cazului din accident cu daune materiale într-un accident rutier cu victime, ceea ce declanșează automat o anchetă penală.

Situația se va desfășura pe trei planuri distincte:

1. Deschiderea Dosarului Penal

• Poliția va deschide din oficiu un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.
• Cine va fi cercetat? Ambii șoferi vor fi cercetați în cadrul dosarului „in rem” (cu privire la faptă) până la finalizarea expertizei auto.
• Numărul de zile de îngrijiri medicale: Dacă pasagera are nevoie de mai puțin de 90 de zile de îngrijiri medicale, ea trebuie să depună o plângere prealabilă în termen de 3 luni pentru ca acțiunea penală împotriva vinovatului să continue. Dacă leziunile depășesc 90 de zile, au rezultat infirmități sau au pus viața în pericol, poliția acționează din oficiu, fără a mai fi necesară plângerea ei.

2. Cum influențează alcoolemia de 0,14 a taximetristului ancheta penală?

• Răspunderea principală: Șoferul care a ieșit de pe drumul fără prioritate rămâne suspectul principal pentru producerea accidentului.
• Expertiza Tehnică Auto: Procurorii vor dispune o expertiză pentru a stabili dinamica impactului. Expertul va calcula dacă viteza taxiului a fost regulamentară și dacă alcoolemia de 0,14 mg/l i-a încetinit reflexele taximetristului într-o măsură în care ar fi putut evita impactul, dar nu a făcut-o.
• Culpă comună: Dacă expertiza arată că taximetristul rula cu viteză peste limită sau că starea lui a împiedicat o manevră simplă de evitare, se poate reține culpă comună. În acest caz, și taximetristul va fi trimis în judecată pentru vătămare corporală din culpă. În caz contrar, el rămâne doar cu sancțiunea contravențională pentru alcool (amendă + permis suspendat 90 de zile).

3. Drepturile pasagerei și Despăgubirile (RCA)

• Pasagera este o victimă complet nevinovată și are dreptul legal la despăgubiri morale și materiale.
• Cine plătește? Despăgubirile vor fi achitate de către asigurătorul RCA al șoferului vinovat. Dacă se stabilește culpă comună, ambele asigurări RCA vor contribui la despăgubirea pasagerei.
• Ea poate cere acoperirea cheltuielilor medicale, a medicamentelor, a zilelor de spitalizare, precum și daune morale pentru suferința fizică și psihică. Spitalul va trimite, de asemenea, decontul cheltuielilor medicale către asigurătorul șoferului vinovat pentru recuperarea costurilor de spitalizare.

Legea principală care guvernează acest caz este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (cunoscută ca Codul Rutier), împreună cu Codul Penal și Legea nr. 132/2017 (Legea RCA).

Iată exact articolele și legile care se aplică pentru fiecare componentă a accidentului:

1. Pentru accidentul cu victime (Dosarul Penal)

• Codul Penal al României – Articolul 196 (Vătămarea corporală din culpă): Fapta care a provocat pasagerei leziuni ce necesită îngrijiri medicale. În funcție de numărul de zile de spitalizare/îngrijiri (sub sau peste 90 de zile), se stabilește dacă este necesară plângerea prealabilă a pasagerei sau dacă ancheta continuă din oficiu.

2. Pentru neacordarea de prioritate (Șoferul vinovat)

• Codul Rutier (OUG 195/2002) – Articolul 135 din Regulament: Obligația conducătorului auto de a acorda prioritate de trecere în intersecțiile cu drumuri cu prioritate.
• Codul Rutier – Articolul 101 sau 102: Sancționarea șoferului care nu a acordat prioritate (amendă și suspendarea dreptului de a conduce), cumulată cu fapta penală dacă nerespectarea regulilor a dus la rănirea unei persoane.

3. Pentru alcoolemia de 0,14 mg/l (Taximetristul)

• Codul Rutier – Articolul 102, alineatul (3), litera a): Conducerea sub influența băuturilor alcoolice, când valoarea este între 0,01 și 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, constituie contravenție.
• Sancțiunea aplicată este amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni (9-20 puncte-amendă) și reținerea permisului pentru 90 de zile. Deoarece valoarea este sub 0,40 mg/l, fapta taximetristului nu este infracțiune (dosar penal pentru alcool), ci rămâne doar o contravenție anexată cazului principal.

4. Pentru despăgubirile pasagerei și reparații

• Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA): Reglementează modul în care asigurătorul mașinii vinovate acoperă daunele materiale (reparația taxiului) și daunele morale/cheltuielile medicale ale pasagerei rănite.
• Codul Civil – Articolele 1349 și 1357 (Răspunderea civilă delictuală): Obligația celui care a produs un prejudiciu dintr-o eroare sau neglijență (șoferul care nu a acordat prioritate) de a-l repara integral.”

Ce s-a întâmplat la fața locului după producerea accidentului

La fața locului s-au deplasat pompierii, un echipaj SMURD și un echipaj de la poliția rutieră din Petroșani.

Pasagera din taxi a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportată la spitalul din Petroșani de către echipajul SMURD.

Șoferii au fost testați cu etilotestul, iar șoferului de pe taxi i-a ieșit o alcoolemie de 0,14. Cei doi șoferi au fost testați și pentru consum de substanțe interzise și au fost duși la spital pentru efectuarea de probe biologice.

În timpul intervenției de la fața locului, o polițistă și-o oprit și repornit bodycam-ul din dotare de câteva ori

La un moment dat, ne-a atras atenția faptul că doamna polițistă Cătălina de la poliția rutieră, când discuta cu un cetățean, și-a oprit bodycam-ul, apoi îi face semne acestuia și vorbește cu el, lucru interzis de către Dispozițiile interne ale I.G.P.R. Această doamnă polițistă de la rutieră este soția domnului Buhan, adjunctul comandantului Poliției Municipiului Petroșani. Totodată, doamna polițistă Cătălina ocupă funcția de adjunct al comandantului Biroului Rutieră din cadrul Poliției Petroșani.

Domnia sa, la fața locului, a oprit prima dată bodycam-ul când a divulgat, unui cetățean care a pus pe live, informația că șoferul de pe taxi a ieșit pozitiv la testul etilotest.

Dar doamna polițistă Cătălina Buhan a mai oprit și repornit încă de două ori bodycam-ul din dotare: când a vorbit cu criminalistul și încă odată, dar despre aceasta va fi o surpriză. Oare de ce doamna polițistă și-a oprit bodycam-ul când a vorbit cu respectivul criminalist de la Poliția Petroșani? Iar respectivul polițist, când a fost întrebat dacă e așa, a spus că el nu știe, nu a văzut nimic. Poate că și respectivul polițist ar trebui să dea cu subsemnatul pentru a se afla adevărul.

„Astăzi a avut loc un accident în cartierul Colonie, soldat cu o victimă. Au fost doi șoferi implicați în respectivul accident. Culmea este că bodycam-ul unei doamne polițist a fost oprit de circa două-trei ori. Ne întrebăm de ce. Păi, odată s-a oprit când se divulgau informații unui cetățean care a pus pe live, iar a doua oară a fost oprit când doamna polițist a vorbit cu criminalistul. Iar a treia oară a fost oprit bodycam-ul …dar acolo va fi o surpriză. Noi vom reveni cu informații de la fața locului, însoțite de imagini. Până atunci sperăm ca reprezentanții IPJ Hunedoara să demareze o anchetă, domnul inspector-șef al IPJ Hunedoara să demareze o anchetă internă, pentru că au fost încălcate prevederile I.G.P.R.”

Am putea vorbi despre o situație schimbată pe parcurs, deși noi anunțam înainte să se stabilească cine este vinovat, că doamna polițistă și-a închis bodycam-ul când a vorbit cu polițistul de la Criminalistică.

Să vedem ce spun respectivele norme interne ale I.G.P.R.:

„Conform Dispoziției IGPR nr. 97/2020 (modificată și completată prin Dispoziția IGPR nr. 60/2022), polițiștii au reguli stricte privind pornirea, oprirea și obligația de informare în cazul utilizării camerelor portabile de tip Body Worn Camera (BWC):

Când se pornește înregistrarea?

Polițistul are obligația de a activa camera la inițierea oricărei intervenții sau acțiuni de serviciu. Situațiile standard prevăzute în textul normativ (Art. 2 alin. 1) includ:

• Legitimarea persoanelor și verificarea identității.
• Conducerea persoanelor la sediul poliției.
• Oprirea vehiculelor, controlul acestora și verificarea documentelor.
• Constatarea infracțiunilor și a contravențiilor.
• Pornirea urmăririi persoanelor sau vehiculelor.
• Aplicarea măsurilor de constrângere (încătușare, utilizarea forței sau a mijloacelor din dotare).
• Prevenirea unui pericol iminent la adresa vieții, integrității fizice sau bunurilor unei persoane.

Obligația de informare

• Anunțul obligatoriu: imediat după pornirea înregistrării, polițistul este obligat să informeze verbal persoanele vizate că intervenția este înregistrată audio-video.
• Excepție: informarea se poate face pe parcursul acțiunii sau chiar la finalul ei, dacă specificul sau urgența momentului (de exemplu, o agresiune violentă în desfășurare) nu au permis notificarea prealabilă.

Când și cum se oprește înregistrarea?

• Finalizarea intervenției: Înregistrarea se oprește doar în momentul în care acțiunea sau intervenția polițienească s-a încheiat complet (măsurile legale au fost luate, iar interacțiunea cu cetățenii a încetat).
• Interdicția de oprire arbitrară: Polițistul nu are voie să oprească filmarea la cererea cetățeanului sau din proprie inițiativă pe parcursul desfășurării evenimentelor, pentru a asigura integritatea și transparența probelor.
• Excepția legală (Art. 2 alin. 2): Înregistrarea se oprește obligatoriu dacă polițistul este informat sau constată că acțiunea filmează activități din categorii speciale exceptate de la înregistrare (cum ar fi protecția anumitor date clasificate, proceduri specifice care exced cadrul general de ordine publică sau încălcări flagrante ale intimității ce nu au legătură cu fapta cercetată).

La finalul serviciului, terminalele bodycam sunt introduse în stațiile de andocare, unde datele se descarcă securizat, criptat și automat în serverele securizate ale Poliției Române, fiind interzisă modificarea sau ștergerea lor de către operator.

Ce se întâmplă dacă filmarea se întrerupe accidental?

Dacă bodycam-ul se oprește din cauza unei defecțiuni tehnice (baterie descărcată, eroare de sistem, deteriorare fizică în timpul unei altercații):

• Polițistul are obligația să încerce repornirea imediată a dispozitivului.
• La finalul serviciului, acesta este obligat prin regulament să întocmească un raport scris în care să justifice secundele sau minutele lipsă de pe înregistrare, menționând cauza tehnică exactă a întreruperii.”

„Dispozițiile emise de Inspectorul General al Poliției Române (I.G.P.R.) sunt absolut obligatorii, dar exclusiv pentru o categorie clar definită de subiecți.

Conform Articolului 15 alineatul (3) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, „în aplicarea legii, inspectorul general emite dispoziții obligatorii pentru personalul din subordine”.

Pentru cine sunt obligatorii?

• Sunt obligatorii pentru toți polițiștii și personalul contractual din cadrul Inspectoratului General, inspectoratelor județene (IPJ), Direcției Generale a Municipiului București (DGPMB), secțiilor și posturilor de poliție.
• NU sunt obligatorii pentru cetățeni. Dispozițiile IGPR sunt acte administrative interne (acte de autoritate ierarhică). Ele reglementează procedurile de lucru, tactica polițienească și utilizarea logisticii (cum este și cazul bodycam-urilor). Cetățenii sunt obligați să respecte doar legile, ordonanțele de guvern și decretele emise de autoritățile legislative și executive ale statului.

Ce pățește un polițist dacă încalcă o dispoziție IGPR?

Nerespectarea acestor acte administrative (de exemplu, oprirea nejustificată a bodycam-ului în timpul intervenției) atrage răspunderea juridică directă a agentului sau ofițerului:

• Cercetare disciplinară: Se declanșează în baza Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.
• Sancțiuni aplicabile: Merg de la mustrare scrisă, diminuarea salariului, amânarea promovării în grad, până la destituirea din poliție, în funcție de gravitatea faptei și de consecințele produse.

Forța juridică raportată la alte legi

• Dispozițiile IGPR se supun principiului ierarhiei actelor normative. Ele se emit doar „în aplicarea legii” și nu pot contraveni codurilor (Penal, de Procedură Penală, Civil) sau legilor organice.
• Dacă o dispoziție încalcă un drept constituțional sau o lege superioară, ea poate fi atacată în instanță la tribunal, pe contencios administrativ, de către sindicatele polițiștilor sau entitățile vătămate. Până la o eventuală anulare de către judecători, ea rămâne în vigoare și obligatorie pentru polițiști.”

Anchetă jurnalistică despre situația de la locul accidentului și din cartierul Colonie în ceea ce privește existența și amplasarea semnelor de circulație

Referitor la acest subiect am primit astăzi un e-mail din partea unui cititor. În respectivul e-mail, acel cititor a scris următoarele:

„Am văzut despre accidentul din colonie. Din auzite, șoferul de taxi a fost scos vinovat din cauza neacordării de prioritate deoarece acolo nu este indicator și se aplică legea priorității de dreapta, ceea ce mi se pare irelevant, dat fiind faptul că el se afla pe drumul principal. Și ce mi se pare și mai aiurea e că este singura stradă care nu are indicator. Din câte știu eu, în trecut a fost amplasat acolo un indicator cu STOP, care cel mai probabil a fost furat. Stau și mă întreb: primăria ce face?

De ce nu amenajează cum trebuie drumurile? Nu este primul accident care se întâmplă acolo, în acea intersecție. Vă rog să faceți o anchetă jurnalistică deoarece așa plătesc oameni nevinovați, din cauza celor care fură acest oraș. Vă salut cu stimă și respect!”

În urma acestui e-mail, unul din reporterii noștri a făcut o anchetă jurnalistică sub forma unei treceri în revistă pe teren a situației existenței și amplasării semnelor de circulație de pe străzile din cartierul Colonie.

Din filmarea făcută cu acest prilej, reiese că este o problemă ce ține strict de urbanism și de Poliția Rutieră, pentru că pe unele străzi există respectivele semne de circulație, iar pe altele nu există.

Să vedem ce spune legea despre faptul că pe unele străzi există semne de circulație, iar pe altele nu.

„Este complet legal și absolut normal ca pe unele străzi dintr-un cartier, sau dintr-o localitate să existe semne de circulație, iar pe altele nu.

În conformitate cu Codul Rutier din România (OUG 195/2002) și normele tehnice de semnalizare, amplasarea indicatoarelor nu se face în mod uniform pe toate străzile, ci exclusiv pe baza unor necesități tehnice, de siguranță și de fluidizare a traficului.

De ce este normal? (Motive tehnice și legale)

• Regula priorității de dreapta: Acolo unde nu există semne de circulație, intersecțiile sunt considerate nedirijate. Legislația rutieră rezolvă aceste situații prin aplicarea automată a regulii priorității de dreapta. Prin urmare, lipsa semnelor nu înseamnă haos legal, ci aplicarea unei reguli universale.
• Ierarhia străzilor: Străzile principale (colectoare), unde traficul este intens sau circulă mijloace de transport în comun, sunt prioritate și intens semnalizate. Străzile secundare (străduțe dintre blocuri, fundături) au un trafic redus și adesea nu necesită indicatoare specifice.
• Evitarea supra-semnalizării: Standardele de siguranță rutieră recomandă montarea semnelor doar acolo unde este strict necesar. Prea multe semne de circulație pot distrage atenția șoferilor și pot reduce vizibilitatea.
• Zone rezidențiale sau pietonale: Uneori, la intrarea într-un întreg perimetru se montează un singur indicator complex (de exemplu, „Zonă rezidențială” sau „Zonă cu viteză limitată la 30 km/h”). Acest semn este valabil pe toate străzile din interiorul acelei zone, făcând inutilă repetarea semnelor pe fiecare stradă în parte.

Cine decide unde se pun semnele?

Amplasarea sau eliminarea semnelor de circulație într-un municipiu nu se face la întâmplare, ci prin decizia Comisiei de Sistematizare a Circulației din cadrul Primăriei locale, obligatoriu cu avizul Poliției Rutiere. Această echipă analizează fluxurile de trafic, lățimea drumurilor și istoricul de accidente înainte de a aproba un indicator.

În fața legii și a scriptelor Poliției Rutiere, percepția șoferilor sau obiceiurile locale nu au valoare juridică. Dacă o intersecție nu este semnalizată cu indicatoare de prioritate („Drum cu prioritate”, „Cedează trecerea” sau „Oprire”), ea este, în mod automat, o intersecție nedirijată. În orice intersecție nedirijată, se aplică obligatoriu regula priorității de dreapta, indiferent de cât de lată, asfaltată sau importantă pare una dintre străzi.

Cum se stabilește vinovăția în acest caz?

• Pentru asigurători și poliție: Șoferul care venea de pe strada „secundară” (dar se afla în partea dreaptă a celuilalt vehicul) avea prioritate legală. Șoferul de pe strada „principală” nesemnalizată trebuia să încetinească și să îi cedeze trecerea.
• Excepția de la regulă: Singura situație în care strada mai lată ar fi avut prioritate fără semne este dacă cealaltă stradă era un drum de pământ sau o cale de acces din curți/parcări (drumurile de categorie inferioară cedează prioritate celor de categorie superioară). Dacă ambele străzi sunt asfaltate (indiferent de lățime), regula de dreapta este suverană.

Ce este de făcut pentru a remedia această capcană rutieră?

Astfel de intersecții sunt extrem de periculoase deoarece creează o „prioritate psihologică” falsă pentru cei care circulă pe axul mai lat. Pentru a preveni alte accidente, trebuie urmată o procedură oficială de semnalizare:

1. Sesizarea Primăriei localității: Trebuie depusă o cerere scrisă către Comisia de Sistematizare a Circulației din cadrul Primăriei. În cerere se specifică clar adresa intersecției, faptul că lipsa semnelor creează confuzie și se menționează accidentul recent produs.
2. Sesizarea Poliției localității: O sesizare similară trebuie trimisă către Biroul Rutier al Poliției. Poliția Rutieră poate constata riscul la fața locului și poate emite o notă de constatare sau o solicitare oficială către administratorul drumului (Primăria) pentru montarea urgentă a indicatoarelor „Cedează trecerea” și „Drum cu prioritate”.
3. Implicarea comunității: De cele mai multe ori, sesizările semnate de mai mulți locatari din cartier sau transmise prin intermediul asociațiilor de proprietari sunt procesate cu o prioritate mai mare de către autoritățile locale.

Actul normativ principal care reglementează amplasarea și existența semnelor de circulație pe străzile din România este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (cunoscută popular ca Codul Rutier), republicată, împreună cu Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002.

Pe lângă Codul Rutier, criteriile tehnice stricte de montare sunt stabilite prin Standarde de Stat (SR / STAS) și legi privind administrația locală.

Cadru legal exact (Articole și Competențe)

• OUG 195/2002 (Codul Rutier) – Articolul 5: Stabilește că administratorul drumului public (în cazul Petroșaniului, Primăria Municipiului Petroșani) este obligat să asigure viabilitatea acestuia și să instaleze, să întrețină și să înlocuiască mijloacele de semnalizare rutieră.
• OUG 195/2002 – Articolul 5, Alineatul 6: Prevede expres că instalarea mijloacelor de semnalizare rutieră și a dispozitivelor speciale se execută numai cu avizul prealabil al Poliției Rutiere. Orice semn pus fără aviz sau lipsa unui semn necesar atrage răspunderea juridică.
• Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 – Articolele 64 – 74: Detaliază tipurile de semnalizare, ierarhia lor și modul în care indicatoarele trebuie să fie vizibile și corect poziționate.

Standardele tehnice (Cum și unde se pun semnele)

Pentru ca un indicator să fie legal, el nu trebuie doar aprobat, ci și montat conform unor standarde tehnice românești obligatorii:

• Standardul SR 1848-1: Reglementează formele, dimensiunile și simbolurile semnelor de circulație.
• Standardul SR 1848-7: Reglementează criteriile de amplasare ale indicatoarelor (distanța față de intersecție, înălțimea de la sol, unghiul de vizibilitate).

Cine este tras la răspundere în caz de accident?

Dacă lipsa semnelor de circulație într-o intersecție periculoasă a fost semnalată anterior de poliție sau de cetățeni, iar Primăria nu a acționat, Articolul 105 din OUG 195/2002 prevede sancțiuni contravenționale severe pentru neîndeplinirea obligației de instalare a mijloacelor de semnalizare. În cazuri grave (accidente cu victime sau decese), neîndeplinirea acestor îndatoriri poate atrage răspunderea penală a funcționarilor responsabili din Primărie pentru atentat la siguranța circulației pe drumurile publice (Art. 340 Cod Penal) sau ucidere/vătămare din culpă.”

Deci, deși legea spune că este complet legal și absolut normal ca pe unele străzi dintr-un cartier, sau dintr-o localitate, să existe semne de circulație, iar pe altele nu, din considerentele arătate mai sus, totuși în intersecțiile care pot crea o capcană rutieră de genul unei „priorități psihologice”, cum este intersecția în care s-a produs accidentul, pentru a se preveni producerea altor accidente legea permite:

• depunerea unei cereri scrise către Comisia de Sistematizare a Circulației din cadrul Primăriei;
• depunerea unei sesizări scrise către Biroul Rutier al poliției din localitate. Poliția Rutieră poate constata riscul la fața locului și poate emite o notă de constatare sau o solicitare oficială către administratorul drumului (Primăria) pentru montarea urgentă a indicatoarelor „Cedează trecerea” și „Drum cu prioritate”.
• implicarea comunității, deoarece sesizările semnate de mai mulți locatari din cartier sau transmise prin intermediul asociațiilor de proprietari sunt procesate cu o prioritate mai mare de către autoritățile locale.