Omul de afaceri Siminel Iordache îl are angajat la negru pe Muntean Bobi ca agent de pază la Keops, acesta fiind recidivist

Sursele noastre ne-au spus că Muntean Bobi lucrează ca agent de pază la Keops, fără forme legale, fără contract de muncă. Nu are nici atestat de pază, pentru că este recidivist. Legea spune că dacă ești recidivist, nu ai voie să ai atestat de pază.

Ne întrebăm dacă autoritățile din județul Hunedoara, cum ar fi I.T.M. Hunedoara, Poliția Economică, I.P.J. Hunedoara, se vor autosesiza, fiind vorba despre muncă la negru, fiind vorba despre diferite scandaluri la Clubul Kepos, care este administrat de omul de afaceri Siminel Iordache.

Reprezentanții I.T.M. Hunedoara au obligația să intervină în regim de urgență, fiind vorba despre muncă la negru. În contextul în care nu se intervine și nu se va transmite către presă un comunicat de presă cu privire la rezultatele controalelor care sperăm să aibă loc, atunci e clar că suspiciunea noastră este că vorbim de corupție.

Să vedem ce spune legislația, atât în domeniul I.T.M., cât și în general, despre munca la negru și despre riscurile la care se expune atât angajatorul cât și angajatul în cazul muncii la negru.

„Din punct de vedere al Inspectoratului Teritorial de Muncă (I.T.M.), termenul oficial pentru „munca la negru” este muncă nedeclarată și reprezintă orice activitate profitabilă desfășurată în afara cadrului legal reglementat. Aceasta nu este evidențiată scriptic, fiscalizată sau asigurată medical și social.

Ce înseamnă munca la negru conform legii?

Potrivit Codului Muncii, munca nedeclarată se manifestă în principal prin:

• Primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă (C.I.M.) în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității.
• Netransmiterea elementelor contractului de muncă în registrul electronic REVISAL înainte ca persoana să își înceapă efectiv activitatea.
• Primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul de muncă suspendat.
• Munca „la gri”: Primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul unui contract de muncă cu timp parțial (part-time).

Ce măsuri și sancțiuni aplică inspectorii I.T.M.?

Atunci când inspectorii I.T.M. identifică cazuri de muncă nedeclarată în timpul controalelor, aceștia aplică măsuri administrative, contravenționale sau chiar penale severe împotriva angajatorului:

1. Amenzi contravenționale usturătoare

• Sancțiunea standard: Se aplică o amendă de 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată că prestează muncă nedeclarată (fără contract sau fără transmitere în REVISAL).
• Munca în timpul suspendării contractului: Se sancționează tot cu amendă de 40.000 de lei pentru fiecare persoană.
• Depășirea programului la contractele part-time (munca la gri): Se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare salariat identificat.

2. Sistarea activității locului de muncă

Pe lângă amendă, inspectorii I.T.M. au obligația legală de a dispune sistarea imediată a activității locului de muncă supus controlului.

• Angajatorul poate relua activitatea doar după ce achită amenda contravențională și după ce remediază deficiențele: încheie contractele de muncă, le înregistrează în REVISAL și prezintă dovezi că a plătit contribuțiile sociale și impozitele aferente perioadei lucrate la negru.

3. Sancțiuni penale (Infracțiuni)

Munca la negru trece din sfera contravențională în cea penală în următoarele cazuri:

• Reluarea ilegală a activității: Dacă angajatorul redeschide punctul de lucru înainte de a îndeplini condițiile de remediere impuse de I.T.M., fapta constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă penală.
• Primirea la muncă a persoanelor în situație ilegală: Utilizarea unor persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, în deplină cunoștință de cauză că sunt victime ale traficului de persoane, constituie infracțiune.

4. Dispunerea de măsuri obligatorii

Inspectorii ITM stabilesc termene stricte pentru intrarea în legalitate. Deși I.T.M. poate amenda o firmă pentru lipsa contractelor, instituția nu are competența de a obliga angajatorul să plătească salarii restante. Pentru recuperarea banilor munciți la negru, angajatul trebuie să se adreseze instanței de judecată (Tribunalului).

Sesizările privind munca la negru pot fi depuse direct la inspectoratele teritoriale, iar legea obligă inspectorii I.T.M. să păstreze confidențialitatea identității petentului.

În legislația muncii din România, noțiunea de „recidivist” în cazul muncii la negru are ramificații diferite în funcție de cine comite fapta în mod repetat: angajatorul sau persoana care prestează munca.

De asemenea, este important de menționat că regulile s-au înăsprit drastic prin modificările aduse de Legea nr. 239/2025, aplicabile din 2026, care au crescut semnificativ amenzile și au introdus controale mult mai stricte.

1. Dacă ANGAJATORUL este „recidivist” în sensul că folosește repetat muncă la negru

Pentru firmele sau persoanele fizice care persistă în această practică, consecințele trec rapid de la simple amenzi administrative la răspundere penală și blocarea afacerii:

• Sume uriașe din cumulul amenzilor: Amenda de bază este acum de 40.000 de lei pentru fiecare persoană descoperită fără contract. Dacă un angajator este prins în mod repetat sau cu mai mulți oameni, amenzile se cumulează într-un plafon maxim uriaș de până la 1.000.000 de lei.
• Intrarea sub incidență penală (Închisoare): Dacă I.T.M. a dispus anterior sistarea activității unei firme din cauza muncii la negru, iar angajatorul „recidivează” și reia ilegal activitatea înainte de a intra în legalitate (fără să plătească amenzile și fără să încheie contractele în REGES-ONLINE), fapta devine oficial infracțiune. Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amendă penală.
• Cazier judiciar și fiscal pătat: O firmă sancționată repetat își pierde dreptul de a participa la licitații publice, de a accesa fonduri europene sau de a beneficia de subvenții de stat pentru angajare.

2. Dacă ANGAJATUL este „recidivist” în sensul că acceptă repetat să lucreze fără contract

Mulți oameni nu știu că și persoana care acceptă să muncească la negru riscă sancțiuni, nu doar cel care o primește.

• Amenda pentru lucrător: Persoana fizică identificată de I.T.M. că prestează muncă nedeclarată riscă o amendă contravențională cuprinsă între 500 și 1.000 de lei.
• Ce se întâmplă la repetarea faptei? Codul Muncii nu definește o infracțiune de „recidivă” specifică pentru angajatul care lucrează la negru în mai multe locuri. Totuși, dacă inspectorii I.T.M. îl găsesc din nou în această situație (fie la altă firmă, fie în cadrul unui alt control), persoana va primi o nouă amendă de până la 1.000 de lei.
• Consecințele indirecte majore: Dincolo de amenzi, adevărata problemă a unui lucrător „recidivist” la negru apare în sistemul social. Această persoană acumulează perioade lungi fără vechime în muncă, nu este asigurată la medicul de familie sau spitale și riscă să nu poată obține o pensie la bătrânețe sau ajutor de șomaj.

Schimbare importantă în procedură

Pentru a combate recidiva și abuzurile, inspectorii I.T.M. folosesc acum sisteme audio-video (bodycam-uri) în timpul controalelor pentru a înregistra permanent declarațiile și situația din teren, probele fiind mult mai greu de contestat în instanță.

1. Din perspectiva I.T.M. (Controlul de muncă nedeclarată)

Pentru inspectorii I.T.M., existența antecedentelor penale din cazierul persoanei nu schimbă cu nimic algoritmul sancțiunilor pentru munca la negru.

• Sancțiunea pentru firmă rămâne aceeași: Angajatorul va primi amenda standard de 40.000 de lei pentru fiecare persoană depistată fără contract, indiferent dacă acel om are cazierul curat sau pătat.
• Sancțiunea pentru angajat rămâne aceeași: Lucrătorul riscă aceeași amendă contravențională (între 500 și 1.000 de lei) pentru acceptarea muncii nedeclarate. Faptul că are cazier nu îi agravează această contravenție de muncă.
• I.T.M. nu verifică cazierul judiciar: În timpul unui control, inspectorii I.T.M. verifică identitatea persoanelor, corelarea cu baza de date REGES/REVISAL și prezența pontajelor. Ei nu au acces și nici atribuții de a verifica cazierul judiciar al oamenilor din teren.

2. Riscuri penale majore în funcție de sentința angajatului

Deși pentru I.T.M. cazierul nu schimbă încadrarea contravenției, pentru angajatul în cauză consecințele pot fi catastrofale pe plan penal, în funcție de stadiul condamnării sale:

• Dacă este în perioada de supraveghere (condamnare cu suspendare): Persoanele condamnate cu suspendare au obligații stricte impuse de instanță (Serviciul de Probațiune), printre care și aceea de a face dovada că realizează mijloace legale de existență (să fie angajați cu contract de muncă sau să urmeze cursuri). Dacă este prins muncind la negru, el nu poate dovedi că obține venituri legale. Mai mult, dacă primește o amendă de la I.T.M. pentru muncă nedeclarată, această încălcare a legii poate fi raportată judecătorului de probațiune, riscând revocarea suspendării și executarea pedepsei în închisoare.
• Munca la negru ca domeniu interzis prin hotărâre judecătorească: Uneori, instanțele interzic unei persoane exercitarea unei anumite profesii sau activități (ex: un contabil condamnat pentru fraudă nu mai are voie să profeseze). Dacă acesta este prins de I.T.M. prestând exact acea activitate, dar „la negru”, fapta constituie o nouă infracțiune directă (neexecutarea sancțiunilor penale).

3. Când devine cazierul o problemă legală la angajare?

În mod normal, angajatorii din sectorul privat nu au dreptul să ceară cazierul judiciar la orice tip de job, ci doar atunci când legea o cere în mod expres (ex: gestionari, personal de pază, transporturi, educație, sistemul medical sau cel public).

Dacă o persoană cu cazier pătat lucrează la negru într-un domeniu în care legea interzicea explicit accesul celor cu antecedente penale (de exemplu, pază sau gestionare de bani), atunci angajatorul riscă sancțiuni suplimentare severe din partea altor instituții ale statului (Poliție, A.N.A.F.), nu doar de la I.T.M.

Atunci când un angajator primește la muncă o persoană „la negru” care are și cazierul judiciar pătat, fapta declanșează un efect de domino legislativ. Pe lângă amenda aplicată de ITM, alte instituții ale statului (Poliția, A.N.A.F., Jandarmeria) intervin cu sancțiuni specifice deoarece sunt încălcate legi speciale sectoriale și codul fiscal.

Sancțiunile suplimentare sunt extrem de severe și diferă în funcție de domeniul de activitate:

1. Sancțiunile aplicate de Poliție (Inspectoratele de Poliție Județene)

În domenii sensibile, precum paza și protecția, legislația (Legea nr. 333/2003) obligă angajatorul să angajeze doar personal atestat, fără antecedente penale. Dacă Poliția descoperă în timpul unui control un agent de pază care lucrează la negru și are cazier:

• Amenzi contravenționale pentru firmă: Angajatorul (firma de pază sau compania care își organizează paza proprie) este sancționat cu amenzi cuprinse, de regulă, între 2.000 și 5.000 de lei (sau mai mult, în funcție de gravitatea încălcării planului de pază aprobat).
• Retragerea licenței de funcționare: Aceasta este cea mai drastică măsură. Poliția Română poate propune suspendarea sau retragerea definitivă a licenței de funcționare a firmei de pază, ceea ce duce practic la închiderea afacerii.
• Dosar penal pentru angajator: Dacă cel care conduce firma știa că persoana nu îndeplinește condițiile legale sau dacă s-au falsificat documente interne pentru a ascunde prezența acelei persoane în dispozitiv, administratorul riscă un dosar penal pentru fals, uz de fals sau instigare la neexecutarea sancțiunilor penale.

2. Sancțiunile aplicate de A.N.A.F. (Agenția Națională de Administrare Fiscală)

Deoarece munca este prestată la negru, banii primiți de angajat nu sunt fiscalizați. În momentul în care I.T.M. transmite procesul-verbal către A.N.A.F. (sau dacă A.N.A.F. face controlul în paralel), inspectorii fiscali aplică regulile privind evaziunea fiscală:

• Impunerea din oficiu a obligațiilor fiscale: A.N.A.F. calculează retroactiv toate taxele care ar fi trebuit plătite statului dacă persoana ar fi avut contract (Impozit pe venit de 10%, CAS 25%, CASS 10%, CAM 2,25%).
• Dobânzi și penalități de întârziere uriașe: Peste sumele de mai sus, se adaugă penalități de nedeclarare și dobânzi pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data la care persoana a început să lucreze ilegal.
• Răspunderea penală pentru Evaziune Fiscală: Dacă A.N.A.F. demonstrează că ascunderea relației de muncă a fost făcută cu scopul de a nu plăti taxe, iar prejudiciul adus statului depășește anumite plafoane legale, fapta este încadrată la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Pedeapsa pentru administrator este închisoarea, fiind complet independentă de amenda contravențională primită inițial de la I.T.M.

3. Sancțiuni în domeniul Gestiunii de bani și bunuri

Dacă persoana cu cazier (să presupunem că are o condamnare veche pentru furt sau înșelăciune) este primită la negru pe un post de gestionar (casier, gestionar de depozit):

• Răspunderea civilă exclusivă a angajatorului: În cazul în care angajatul la negru fură bani sau bunuri din firmă, angajatorul nu poate invoca răspunderea materială din Codul Muncii (deoarece nu există un contract de muncă legal semnat).
• Complicitate: Dacă angajatul comite o nouă infracțiune economică în firmă, iar organele de cercetare penală (Poliția Economică) descoperă că administratorul l-a primit la muncă fără forme legale și fără să-i verifice cazierul obligatoriu prin Legea nr. 22/1969 (legea gestionarilor), administratorul poate fi pus sub acuzare pentru neglijentă în serviciu sau chiar complicitate la infracțiunea comisă.

4. Pierderea automată a beneficiilor din partea statului

În momentul în care o firmă este prinsă că folosește muncă la negru (indiferent de cazierul angajatului), Ministerul Finanțelor și A.J.O.F.M. activează o interdicție severă:

• Firma pierde dreptul de a mai primi subvenții pentru angajarea de șomeri, tineri absolvenți sau persoane defavorizate.
• Firma este exclusă automat de la licitațiile publice și pierde dreptul de a accesa fonduri europene nerambursabile pentru o perioadă de până la 5 ani.”

Vom reveni cu informații incendiare, declarații din care se adeverește faptul că lucrează fără forme legale la Keops, firma omului de afaceri Siminel Iordache.