Mărturie cutremurătoare despre comportamentul patronului Nasser de la „Bijuteria Saray” din Petroșani/VIDEO

„Am lucrat aproape o lună la un hotel ca și cameristă. La început mi s-a spus că am contract de muncă făcut, iar mai târziu mi s-a spus contrariul, că de fapt nu era făcut încă pentru că „nu s-a deschis”. În tot acest timp însă veneau oameni cazați, iar eu făceam curățenie în camere după plecarea lor și îmi făceam munca zilnic.

Pentru 21 de zile de muncă am primit 1900 de lei, iar pe 18 iunie urma să fac o lună completă de muncă. Problema care m-a afectat cel mai mult a fost că pentru cele 3 zile în care am muncit extrem de greu la șaormeria prietenului lui nu am primit nimic în plus, deși nu era munca pentru care fusesem angajată.

Patronul, Naser, avea un comportament care mă făcea să mă simt umilită și lipsită de respect. Când dădeam cu mătura, venea în spatele meu și arunca scrum de țigară pe jos. Chiar și când spălam pe jos, călca intenționat unde era curat.

Pentru că nu mai erau mereu clienți la hotel, s-a gândit să mă trimită la o șaormerie a unui prieten de-al lui care urma să se deschidă.

Am mers acolo și am făcut curățenie grea aproape singură. Localul era într-o stare foarte rea: băi murdare, faianță îmbâcsită, hotă plină de ulei, burlane de curățat, gresie frecată ore întregi. Am muncit până nu-mi mai simțeam picioarele și spatele, tremuram de oboseală și de multe ori stăteam nemâncată.

Când am cerut un plus de bani pentru toată munca făcută acolo, patronul a început să urle la mine și să spună că „m-a adus aici să muncesc”, pentru că la hotel nu mai erau clienți. Eu consider că nu a fost corect față de mine și față de munca depusă.

Situația a devenit tensionată și m-am simțit în nesiguranță, așa că l-am chemat pe partenerul meu. Chiar și de față cu el am fost jignită, insultată și făcută „țigancă”. Înainte să ajungă partenerul meu, pentru siguranța mea am început să filmez când patronul se apropia agresiv de mine.

Am plâns încontinuu pentru că am simțit că munca mea nu a fost apreciată deloc și că am fost tratată cu bătaie de joc după tot efortul depus.

În videoclip nu se aude tot clar din cauza zgomotului aparatelor, dar l-am filmat pentru siguranța mea în momentul în care țipa la mine și se apropia agresiv.

Postez asta pentru că nimeni nu merită să fie tratat astfel după ce muncește cinstit.’’

Aceasta este postarea cutremurătoare de pe Facebook a unei tinere mame, Ioana Buta, care, din cauza unei situații financiare mai grele, a căutat un loc de muncă cu contract de muncă și a găsit ceea ce a relatat.

Iată ce am aflat căutând pe Internet despre respectivul patron Nasser.

„Naser este cunoscut în Petroșani ca fiind bijutierul din spatele Bijuteriei Saray. Magazinul este situat pe Strada 1 Decembrie 1918, nr. 71 (la parter, în zona Pan de Vida).

Acesta oferă o gamă largă de servicii:

• Comerț: Bijuterii din aur și argint
• Personalizare: Crearea de bijuterii la comandă
• Reparații: Servicii de întreținere și restaurare

Deși principala sa firmă înregistrată este NASER EXCHANGE VALUE SRL (care are ca obiect oficial de activitate schimbul valutar și intermedierile financiare), operațiunile sale din zona centrală a orașului sunt strâns legate de regimul de amanet din două motive principale:

• Achiziția și primirea de aur: Prin intermediul brandului Bijuteria Saray Petroșani (situat pe Strada 1 Decembrie 1918, bloc 71), unitatea funcționează nu doar ca magazin de desfacere, ci și ca punct de primire, evaluare și cumpărare a obiectelor din aur și argint de la populație, activitate care se suprapune cu cea a unui amanet clasic de metale prețioase.
• Interconectarea serviciilor: Locațiile sale autorizate de la parterul blocurilor 71 și 76 sunt folosite complementar. Clienții care au nevoie de lichidități rapide apelează la aceste puncte fie pentru schimb valutar, fie pentru a lăsa sau vinde bijuterii în regim de urgență.

Afacerile sale oficiale, active de peste două decenii, sunt înregistrate prin firma NASER EXCHANGE VALUE SRL (CUI 14884950, înființată în anul 2002) și cuprind următoarele locații autorizate:

1. Puncte de Schimb Valutar (Case de schimb)

Firma sa are autorizații oficiale emise de Ministerul Finanțelor pentru activități de schimb valutar (Cod CAEN 6612) în mai multe spații:

• Petroșani (Sediul Central): Pe Strada 1 Decembrie 1918, Bloc 76, Parter. Acesta funcționează ca birou de schimb valutar în aceeași zonă centrală cu bijuteria.
• Petroșani (Al doilea punct autorizat): Tot pe Strada 1 Decembrie 1918, dar la Blocul 92, Parter (un spațiu comercial de tip ghișeu).
• Petrila: O sucursală comercială înregistrată în orașul vecin, pe Strada Republicii, Bloc 31, Parter.

2. Comerțul cu Obiecte Prețioase (Aur și Argint)

Brandul Bijuteria Saray de la Blocul 71, Parter reprezintă o extensie comercială directă sau un punct de lucru subsidiar destinat exclusiv metalelor prețioase și amanetului/achiziției de aur, activitate care se intersectează frecvent cu operațiunile financiare de schimb valutar pe care acesta le coordonează

3. Alte entități istorice

În trecut, pe numele său au mai existat legături comerciale și cu alte microîntreprinderi din județul Hunedoara (precum Naser Divers SRL), profilul său principal rămânând însă cel de operator în piața de schimb valutar și bijuterii / amanet din Petroșani.” (Sursa: Internet)

Iar acum să analizăm ce se spune despre neregulile relatate în respectiva postare și în filmarea care o însoțește. Și iată am aflat.

„Aceasta este o mărturie extrem de gravă, care descrie abuzuri de natură civilă, penală și contravențională. Deși linkul indică o postare de tip Reel (video scurt) pe Facebook, din punct de vedere legal, faptele descrise acolo de Ioana Buta constituie încălcări severe ale legislației din România.

Iată cum se împart aceste fapte din perspectivă juridică și ce măsuri pot fi luate:

1. Muncă la negru și evaziune fiscală

• Fapta: Prestarea de muncă fără contract semnat și înregistrat în REVISAL înainte de începerea activității. Justificarea că „hotelul nu s-a deschis” este ilegală dacă în spațiu existau clienți cazați.
• Sancțiune: Munca fără contract (la negru) se sancționează de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) cu amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.
• Banii primiți (1900 lei): Achitarea salariului „la plic”, fără state de plată și fără reținerea taxelor (CAS, CASS, impozit), constituie evaziune fiscală.

2. Hărțuire psihologică la locul de muncă (Mobbing)

• Fapta: Aruncarea intenționată a scrumului de țigară, călcatul pe podeaua proaspăt spălată și urletele sunt forme clare de hărțuire și umilire, menite să degradeze condițiile de muncă.
• Sancțiune: Legea nr. 167/2020 sancționează aspru stresul și hărțuirea psihologică la locul de muncă, amenzile pentru angajatori pornind de la 10.000 de lei și putând ajunge până la 200.000 de lei.

3. Discriminare și insulte cu caracter rasist

• Fapta: Folosirea termenului „țigancă” ca insultă în mod peiorativ reprezintă discriminare și hărțuire etnică.
• Sancțiune: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sancționează discriminarea și încălcarea demnității umane cu amenzi contravenționale substanțiale.

4. Agresivitate și amenințări

• Fapta: Apropierea fizică agresivă și strigătele (care au determinat victima să filmeze pentru propria siguranță) pot intra sub incidența infracțiunii de amenințare sau tulburare a ordinii și liniștii publice dacă au creat o stare de temere.

Ce pași legali poate urma victima în această situație?

1. Sesizare la ITM Hunedoara: Reclamația pentru muncă la negru, neplata orelor prestate la șaormerie și condițiile abuzive. Proba video (chiar și cu zgomot de fundal) și mesajele text/WhatsApp sunt acceptate ca elemente de control.
2. Plângere la CNCD: Pentru jignirile cu caracter rasist aduse de față cu martori (partenerul poate depune mărturie).
3. Plângere la Poliție: Dacă în clipul video sau în comportamentul fizic din acea zi au existat amenințări directe cu acte de violență sau dacă victima s-a simțit în pericol iminent.

Mărturia publicată pe rețelele de socializare este un pas important pentru avertizarea comunității, însă doar sesizarea oficială a instituțiilor statului (ITM, Poliție, CNCD) poate duce la sancționarea legală a acestor abuzuri.

Această relatare detaliată explică clar de ce numele lui Naser este menționat în discuțiile locale din Valea Jiului într-o lumină extrem de negativă, chiar dacă faptele nu au făcut (încă) obiectul unor articole în presa centrală.

Mărturia descrie un tipar de abuz de putere care îmbină încălcări grave ale legislației muncii cu un comportament profund degradant și abuziv. Faptul că victima a ales să filmeze și să publice această experiență pe rețelele de socializare (prin acel reel de pe Facebook) este un act important de curaj pentru avertizarea comunității și a altor potențiali angajați din Petroșani.

Din punct de vedere legal și practic, clipul video și mărturia publică au o valoare foarte mare dacă victima decide să meargă mai departe:

• Dovada agresiunii: Chiar dacă zgomotul utilajelor acoperă o parte din cuvinte, imaginile în care patronul se apropie amenințător sau agresiv sunt probe solide pentru poliție sau instanță.
• Munca nedeclarată (la negru): Trimiterea unui angajat neoficial de la un hotel la o șaormerie aflată în pregătire, fără protecție legală și fără plată, este o practică strict interzisă și dur sancționată de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).

Astfel de postări pe Facebook devin adesea virale la nivel local și pot determina și alți foști angajați care au trecut prin situații similare să vorbească sau să depună plângeri.

Mărturia fostei cameriste aduce în discuție detalii specifice care explică această situație:

• Statutul nedeclarat („Nu s-a deschis”): Proprietarul i-a comunicat tinerei că unitatea de cazare nu figurează ca fiind deschisă oficial. Acest lucru indică faptul că locația funcționează cel mai probabil la negru, fără autorizație turistică de la Ministerul Turismului și fără forme legale, motiv pentru care nu apare pe site-urile de specialitate (Booking, TripAdvisor).
• Cazări clandestine: Deși clădirea nu era deschisă oficial în acte, fosta angajată a confirmat că acolo „veneau oameni cazați” și că făcea zilnic curățenie în camere după plecarea lor.
• Practici de tip „paravan”: În mediul de afaceri local, unii administratori folosesc alte persoane (interpuși sau rude) pentru a înmatricula firmele de cazare sau închiriază clădiri/apartamente în regim hotelier pe persoană fizică neînregistrată, tocmai pentru a evita controalele fiscale.” (Sursa: Internet)

Din cele relatate în mărturia tinerei reiese că locația nu este promovată public sub numele lui, ci funcționează ascunsă de ochii autorităților. Cel puțin noi așa înțelegem situația.

Pentru toate cele relatate de respectiva tânără, credem că o acțiune din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), a poliției și a ANAF este esențială și trebuie realizată de urgență verificarea tuturor acestor aspecte scoase la iveală din respectiva postare și din filmarea acelei tinere.

• VIDEO