Gabor Vasile Ioan a cumpărat marfă nouă la paleți și o revinde pe TikTok. Autoritățile cunosc aceste aspecte?/VIDEO

Într-un nou live realizat pe TikTok de Gabor Vasile Ioan, acesta vinde mai multă marfă, printre care sunt aspiratoare la 200 de lei bucata, seturi de ustensile de bucătărie la 80 de lei bucata, videoproiectoare la 200 de lei.

Toată această marfă pe care o prezintă și o vinde Gabor Vasile Ioan este marfă nouă, luată de la un depozit en-gros din Hațeg. Deci, practic, Gabor Vasile Ioan revinde respectiva marfă.

După ce arată tipurile de produse pe care le are la vânzare, Gabor Vasile Ioan face o prezentare a videoproiectorului marca AKATUO, pentru ca eventualii cumpărători să vadă cum funcționează acesta. În tot acest timp, Gabor Vasile Ioan spune că are mai multe modele de videoproiectoare la 200 de lei bucata, că acestea funcționează impecabil, au claritate, au toate cablurile, bluetooth, HDMI, se reglează automat.

În timp ce face prezentarea unuia dintre videoproiectoare, Gabor Vasile Ioan îi răspunde unui client, interesat de o orgă, că orga o dă cu 500 de lei.

După aceste prezentări, Gabor Vasile Ioan arată clienților săi o filmare cu scop publicitar, realizată pe TikTok, în care administratorul unui depozit en-gros din Hațeg îi face reclamă lui Gabor Vasile Ioan spunând despre acesta că este un client foarte bun, cel mai fidel din zona Hațeg, Petroșani, Hunedoara. La rândul său, Gabor Vasile Ioan, îi face reclamă respectivului administrator de depozit en-gros, Vali de la Hațeg, spunând despre acesta că are cea mai frumoasă și cea mai bună marfă.

În această reclamă, Vali de la Hațeg arată marfa pe care o are încărcată în mașină, spunând că acolo sunt numai electronice, iar Gabor Vasile Ioan spune oamenilor să vină și să cumpere cu încredere de la Vali de la Hațeg, pentru că este marfă de calitate și că cei care cumpără nu vor fi în pierdere. În continuare, administratorul acelui depozit en-gros spune pentru cine dorește marfă la paleți, marfă en-gros, pentru revânzătorii de pe TikTok, sau cei care vând la piață în județul Hunedoara, la Hațeg, la Petroșani, la Alba Iulia, că are depozit la Hațeg. Apoi își prezintă o parte din marfa pe care o are în depozit: paleți cu electronice, paleți cu scule, paleți cu electrocasnice la prețuri de 3000-3500 de lei, calitatea A și B, iar cine vrea să cumpere să-l sune. Acesta mai spune că mai sunt pe stoc 30-40 de paleți pentru revânzători, pentru cei care merg și vând la piață cu articole de bucătărie, aspiratoare, geci, geci de lucru și alte produse.

Noi am mai scris despre faptul că domnul Gabor Vasile Ioan face comerț pe rețelele de socializare, mai exact pe TikTok, dar că nu respectă prevederile legale. Acolo se arată că respectivul Gabor Vasile Ioan vindea ceasuri de mână, epilatoare, ATV-uri, scutere etc, totul fără bon fiscal, fără certificate de garanție, fără respectarea legii. Nu mai intrăm în amănunte despre respectivele articole, cine dorește să le consulte, le poate găsi la următoarele adrese:

https://newsvj.ro/gabor-vasile-ioan-de-la-vanzarea-de-ceasuri-atv-uri-scutere-trotinete-electrice-si-obiecte-la-vanzarea-de-aparate-de-epilat-autoritatile-trec-cu-vederea-video/

https://newsvj.ro/gabor-vasile-ioan-continua-sa-faca-acte-de-comert-pe-tiktok-de-ce-politia-nu-intervine-video/

https://newsvj.ro/gabor-vasile-ioan-face-comert-cu-ceasuri-scumpe-pe-tiktok-fara-acte-de-provenienta-fara-garantie-fara-bon-fiscal-video/

Referitor la aceste aspecte, descrise în acest articol, mai exact despre cum face Gabor Vasile Ioan acte de comerț online fără a respecta legea, să trecem succint în revistă ce spune legea.

„O persoană fizică efectuează comerț online în momentul în care activitatea sa de vânzare întrunește cumulativ criteriile legale de scop patrimonial (profit) și regularitate (continuitate), depășind sfera simplului act de dispoziție asupra patrimoniului personal.

Legislația din România (Codul Fiscal și Codul Civil) nu stabilește un prag numeric fix de produse vândute sau o sumă exactă de la care ești considerat comerciant. Totuși, inspectorii ANAF și instanțele de judecată stabilesc certitudinea comerțului online pe baza a trei piloni de dovezi obiective:

1. Intenția comercială (Proveniența bunurilor)

Activitatea devine comerț cert atunci când bunurile sunt achiziționate sau produse cu scopul expres de a fi revândute.

• Dovada certă: Dacă o persoană cumpără 50 de huse de telefon din China (import) sau de la un angrosist și le listează pe internet, fapta constituie comerț din prima secundă. Nu contează dacă obține sau nu profit, ci contează scopul inițial al achiziției (revânzarea).
• Spre deosebire de: Vânzarea hainei purtate sau a vechiului laptop, unde intenția inițială a fost utilizarea personală (act de gestionare a patrimoniului personal).

2. Regularitatea și Continuitatea (Frecvența tranzacțiilor)

Conform Art. 7, pct. 4 din Codul Fiscal, activitatea independentă/comercială este definită ca fiind desfășurată „cu regularitate”.

• Dovada certă: Livrarea constantă de colete lună de lună. Dacă o persoană expediază prin curier 15-20 de colete pe lună, timp de mai multe luni, ANAF elimină instant ipoteza unei „lichidări de bunuri personale” și încadrează activitatea ca fiind o practică comercială continuă.
• Spre deosebire de: Situația în care vinzi 20 de obiecte de mobilier vechi într-o singură săptămână pentru că renovezi casa, iar apoi nu mai ai nicio activitate tot anul.

3. Infrastructura utilizată (Elementele de profesionalism)

Utilizarea unor instrumente specifice comercianților profesioniști demonstrează certitudinea activității de comerț:

• Dovada certă: Crearea unui site web tip magazin virtual cu coș de cumpărături, listarea produselor în secțiuni comerciale de tip eMAG Marketplace, rularea de reclame plătite (Facebook/Google Ads) pentru promovarea produselor sau stocarea de mărfuri în cantități ce depășesc nevoile unui consumator casnic.

Cum se traduce „certitudinea” în ochii ANAF?

Fiscul nu trebuie să ghicească intențiile. Agenția constată comerțul ilegal prin corelarea unor date concrete obținute prin Declarația 395 (completată obligatoriu de firmele de curierat):

Indicator	Vânzare Ocazională (Legal ca PF)	Comerț Online Cert (Formă juridică obligatorie)
Originea mărfii	Bunuri proprii, utilizate, din casă	Facturi de achiziție stocuri / Importuri
Sursa încasărilor	Ocazională, sume sporadice	Sume lunare constante, repetitive
Volumul de expediții	Câteva colete pe an (ex: curățenie în dulap)	Zeci/sute de expedieri ramburs trimestrial
Tipul produselor	Produse unice, mărimi diferite, uzate	Produse identice, noi, pe stoc (pe mărimi/culori)

Concluzie: Dacă o persoană cumpără stocuri de marfă pentru a le vinde în mod repetat pe internet, utilizând servicii de curierat cu plată ramburs și generând un flux constant de bani, se poate spune cu certitudine absolută că efectuează comerț online și are obligația legală de a fi autorizată (PFA/SRL).

Activitatea descrisă — cumpărarea de paleți de marfă în scopul revânzării constante către public, fără forme legale — este ilegală în România și atrage riscuri juridice și financiare majore. Chiar dacă persoana acționează ca un „simplu cetățean”, legislația consideră această activitate ca fiind una comercială, desfășurată în scopul obținerii de venituri cu caracter regulat.

Iată principalele încălcări ale legii și riscurile asociate:

1. Evaziune fiscală și nedeclararea veniturilor

• Problema: Orice persoană fizică are obligația legală de a-și declara veniturile și de a plăti taxe (impozit pe venit, CASS). Comercializarea de mărfuri fără forme juridice înseamnă că veniturile nu sunt fiscalizate.
• Riscul: Organele fiscale (ANAF, Direcția Generală Antifraudă Fiscală) pot încadra această activitate la evaziune fiscală. Sancțiunile includ confiscarea sumelor de bani obținute din vânzări, obligarea la plata din urmă a impozitelor și a accesoriilor (dobânzi și penalități de întârziere), dar și dosar penal.

2. Desfășurarea de activități comerciale fără formă legală

• Problema: Legea interzice desfășurarea de activități cu scop lucrativ (comercial) fără înregistrarea prealabilă la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ca SRL, PFA, Întreprindere Individuală etc.).
• Riscul: Amenzi contravenționale substanțiale și confiscarea întregii mărfi necomercializate (a paleților rămași sau a produselor destinate vânzării).

3. Neemiterea de bonuri fiscale sau facturi

• Problema: Orice operator economic sau persoană care livrează bunuri direct către populație este obligată să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale (case de marcat) și să emită bon fiscal sau factură.
• Riscul: Amenzi severe din partea ANAF Antifraudă pentru neutilizarea casei de marcat și pentru lipsa documentelor de proveniență ale mărfii.

4. Încălcarea drepturilor consumatorilor (ANPC)

• Problema: Consumatorii care cumpără de pe TikTok au, conform legii, dreptul la:
  • Factură/Dovada achiziției
  • Certificat de garanție (pentru produse de folosință îndelungată, electronice etc.)
  • Dreptul de retur în 14 zile (pentru vânzările la distanță/online)
• Riscul: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) poate aplica amenzi drastice. În plus, dacă produsele sunt contrafăcute sau periculoase (fără certificări europene CE), riscurile penale cresc semnificativ.

Monitorizarea rețelelor sociale și a livrărilor

În ultimii ani, ANAF și-a intensificat controalele asupra comerțului online, inclusiv pe platforme ca TikTok, Instagram sau Facebook. Inspectorii fiscali colaborează strâns cu firmele de curierat pentru a identifica persoanele fizice care trimit cantități mari de colete cu plata prin ramburs. Dacă volumul de încasări prin curier este constant și semnificativ, persoana respectivă intră automat în atenția fiscului.

Dacă persoana respectivă continuă să activeze în acest mod, riscă sancțiuni severe de natură contravențională, civilă și penală din partea instituțiilor statului (ANAF, Poliția Economică, ANPC).

Deoarece inspectorii ANAF monitorizează masiv livrările cu plata ramburs prin firmele de curierat, identificarea acestor activități este relativ simplă. Iată exact ce riscă revânzătorul:

1. Dosar Penal pentru Evaziune Fiscală și Activitate Ilegală

Desfășurarea unei activități comerciale repetate, ascunsă sub paravanul de „persoană fizică”, intră sub incidența Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

• Risc: Închisoare de la 2 la 7 ani (sau amendă penală) pentru ascunderea sursei impozabile sau a bunului impozabil.
• Dosar penal pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activități: Codul Penal sancționează desfășurarea de activități reglementate (comerțul organizat) fără autorizațiile prevăzute de lege.

2. Confiscarea banilor și a mărfurilor

• Confiscarea veniturilor: ANAF are dreptul de a confisca toate sumele de bani obținute din aceste vânzări ilegale (urmărite prin istoricul încasărilor de la firmele de curierat sau transferuri bancare).
• Confiscarea stocurilor: Toată marfa găsită în posesia persoanei (paleții rămași, produsele pregătite pentru livrare) care nu deține acte de proveniență (factură de achiziție, aviz) va fi ridicată și confiscată de către autorități.

3. Impozitare din urmă cu Penalități de Întârziere

Dacă inspectorii fiscali îi recalculează veniturile din ultimii 5 ani (termenul de prescripție fiscală):

• Va fi obligat să plătească impozitul pe venit (10%) și contribuțiile sociale (CASS/CAS) pentru toate sumele încasate.
• Se adaugă dobânzi și penalități de întârziere sau nedeclarare, care pot dubla sau tripla suma inițial datorată statului.
• Notă: Începând cu ultimii ani, ANAF aplică o cotă de impozitare majorată (care a urcat treptat până la 70%) pentru veniturile din surse neidentificate sau nedeclarate descoperite în timpul controalelor.

4. Amenzi contravenționale drastice

• Lipsa formei juridice (Registrul Comerțului): Amendă pentru desfășurarea de activități comerciale neautorizate.
• Lipsa casei de marcat (neemiterea de bon fiscal): Amenzi aplicate de Direcția Antifraudă, care pentru persoane fizice pornesc de la câteva mii de lei și pot duce la interzicerea activității.
• Încălcarea legislației Protecției Consumatorilor (ANPC): Comercializarea de produse fără instrucțiuni în limba română, fără elemente de identificare a importatorului, fără acordarea dreptului legal de retur în 14 zile și fără certificate de garanție atrage amenzi uriașe (adesea între 2.000 și 20.000 lei sau mai mult, în funcție de gravitatea faptei).

5. Răspundere civilă în caz de daune

Dacă un client cumpără un produs (de exemplu, un aparat electric defect din palet, un produs cosmetic neverificat sau o jucărie toxică pentru copii) și suferă vătămări sau pagube materiale (incendiu, probleme de sănătate):

• Revânzătorul răspunde cu propriul patrimoniu (bunuri personale, casă, mașină, conturi).
• Neavând o firmă (SRL) care să limiteze răspunderea, persoana fizică poate fi dată în judecată direct de către clienți pentru despăgubiri civile uriașe.” (Sursa: Internet)

Mai exact, ca să înțelegeți tot fenomenul în ansamblul său, marfa care a fost cumpărată de Gabor Vasile Ioan de la respectivul depozit din Hațeg, marfă pe care a achiziționat-o pentru revânzare, este marfă confiscată la vamă, care provine de pe Amazon, marfă contrafăcută. Polițiștii, ANAF-ul, când au depistat aceste tiruri cu marfă contrafăcută, au confiscat-o. Apoi, marfa a fost vândută de autorități la un preț mic la cei care au magazine sau depozite en-gros.

În acest context, în care Gabor Vasile Ion banii efectuează acte de comerț online fără respectarea prevederilor legale, nu eliberează bon fiscal, factură, nu există certificate de garanție, cei de la A.N.A.F. Hunedoara, I.P.J. Hunedoara și A.N.P.C. Hunedoara trebuie să intervină în regim de urgență pentru a verifica activitatea de comerț online efectuată de numitul Gabor Vasile Ioan și pentru a lua măsurile legale care se impun.

VIDEO