ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA HIPERTENSIUNII 2020

Hipertensiunea arterială este o condiție cronică și în general este asociată cu puține simptome sau chiar cu o absența a simptomelor. Există  o presupunere greșită că persoanele cu hipertensiune arterială au întotdeauna anumite simptome, dar realitatea este că majoritatea pacienților hipertensivi nu prezintă nici un fel de simptome.Când simptomele apar, acest lucru se întâmplă de obicei atunci când tensiunea arterială atinge valori foarte ridicate, când se întâmplă să crească brusc și suficient de marcat pentru a fi considerată o urgență medicală. Rarele simptome incluse pe lista hipertensiunii arteriale sunt: dureri de cap, amețeală, hemoragii nazale, palpitații, dar hipertensiunea arterială este, în mare parte, asimptomatică, este un “ucigaș tăcut” care în cele mai multe cazuri nu se însoțește de simptome.

Presiunea arterială crescută reprezintă o provocare globală de sănătate, dată fiind prevalența ridicată și comorbiditatea cardiovasculară și renală asociată, hipertensiunea arterială fiind principalul factor de risc pentru deces şidizabilitate la scară globală. Se estimează că presiunea arterială crescută a fost responsabilă pentru 9,4 milioane decese şi 162 milioane ani de viaţăpierduţi în 2010, 50% dintre bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale şiinsuficienţa cardiacă (8, 9), 13% dintre decese la scară globală şi peste 40% dintre decesele la persoanele cu diabet (10). Hipertensiunea este, de asemenea, un factor de risc important fetal şi maternal (11, 12).

In 2011 un al doilea studiu epidemiologic, SEPHAR II a fost iniţiat, pentru o estimare mai acurată a prevalenţei factorilor de risc CV la populaţia adultă din România, precum şi a tendinţelor (19). Conform acestui studiu prevalenţa globală a HTA a fost de 40,4%. (54,9% femei). Prevalenţa HTA a fost mai mare în mediul urban (59,5%) faţă de rural (40,5%). Conform studiului SEPHAR II profilul pacientului român hipertensiv s-a schimbat, de la bărbat de vârstă medie, mai frecvent din mediul rural către femeie de vârstă medie, mai frecvent din mediul urban, profil similar cu cel observat în ţări ca Polonia, Croaţia, Turcia şi Spania.

                Hipertensiunea arterială, factor de risc major pentru boala coronariană și AVC creează o presiune majoră asupra sistemului de sănătate. În România, conform celor mai recente estimări ale WHO, DALYs (000) a fost de 149.0 la ambele sexe, cu 69.1 la sexul masculin și 79.9 la sexul feminin.

Aproximativ 1 din 5 români nu știe că are hipertensiune arterială, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce privește starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecțiuni.

Totuși, în ultimii 11 ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o îmbunătățire majoră, crescând succesiv, față de rezultatele obținute de celelalte două studii SEPHAR. Dacă în anul 2005, doar 44,3% dintre persoanele hipertensive aveau cunoscută hipertensiunea arterială, în 2016, procentul acestora a ajuns la 80.9%, în următorii ani așteptându-se să crească la 96,2%, ținând cont de impactul pozitiv al campaniilor derulate în ultimii ani de către Societatea Română de Hipertensiune şi nu numai.

În ciuda perspectivelor pozitive în ceea ce privește diagnosticarea hipertensiunii arteriale, persoanele aflate sub tratament sau controlul afecțiunii, rezultate studiului SEPHAR III arată că factorii de risc cardiovascular rămân o problemă critică. Dintre aceștia, diabetul zaharat și dislipidemiile generează cele mai multe îngrijorări, dat fiind că prevalența celor două afecţiuni este de două ori mai ridicată decât în 2006, fapt care creşte riscul de apariţie a complicaţiilor. Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalență de 12.2% a diabetului zaharat, în timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situează la 73.2%, la nivel global și la 77.8% în rândul hipertensivilor.

FACTORII DE RISC IN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA pot fi nemodificabili si/sau controlabili de cătrepacienți. Factorii de risc nemodificabili sunt vârsta, rasa si istoricul medical al familiei. Factorii de risc controlabili sunt: supraponderabilitatea sau obezitatea, lipsa activității fizice, fumatul, sarea consumata in exces.

Factorii comportamentali joacă un rol major în creșterea presiunii arteriale (alimentațianesănătoasa, consum redus de fructe si legume, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool).

Ce puteți face pentru a va reduce tensiunea arteriala?

  1. Reduceți consumul de sare! – Verificați etichetele produselor alimentare. Nu adăugați sare la masă!
  2. Alegeți o alimentațiesănătoasă! – Consumați multe legume și fructe! Spuneți nu alimentelor de tip fastfood!
  3. Renunțați la fumat!
  4. Consumați alcool cu moderație!
  5. Verificați-va greutatea corporala! – Încercați să vă mențineți greutatea ideală!
  6. Adoptați un stil de viată activ! – 30 minute de exerciții efectuate zilnic, vă pot ajuta să scădeți în greutate și să vă reduceți presiunea arterială.

BENEFICIILE CONTROLULUI PRESIUNII ARTERIALE

Reducerea presiunii arteriale sistolice medii (valoarea superioară a presiunii arteriale) cu 12-13 mmHg poate reduce riscul de:

  • Accident vascular cerebral
  • Boala coronariana
  • Decese prin boli cardiovasculare
  • Decese prin alte boli.

Măsurarea presiunii arteriale – o obligaţie pentru sănătatea dumneavoastră!
Prin menţinerea sub control  a presiunii arteriale evitaţi riscul de deces şi dizabilitate.
Adoptaţi un stil de viaţă sănătos!

7
Loading...
likeheartlaughterwowsadangry
0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *