Un biciclist a rupt panglicile perimetrului de protecție. Tatăl întreabă cu totul altceva decât ar trebui/VIDEO

Pe data de 07.09.2026, în jurul orei 15:04, un biciclist minor a trecut cu bicicleta pe strada Dacia din cartierul Colonie, municipiul Petroșani. Problema nu este faptul că a trecut cu bicicleta pe acea stradă, problema este că, după cum se vede de pe imagini, a rupt panglicile perimetrului de protecție instituit de autorități în jurul blocului J2 din cauza pericolului reprezentat de gradul de degradare a blocului respectiv, iar acest lucru se pare că a fost făcut în cunoștință de cauză.

De ce spunem că acest lucru a fost făcut în cunoștință de cauză? Pentru că acel perimetru de protecție nu a fost instituit peste noapte și nu s-ar fi știut de el. În plus, ori că ești pe bicicletă, ori că ești la volanul unei mașini, sau simplu trecător, nu mergi cu capul în jos, pentru că trebuie să te uiți pe unde mergi ca să nu produci accidente și chiar ca să nu te autoaccidentezi. Și nu în ultimul rând, biciclistul minor, după ce a rupt panglicile care delimitează respectivul perimetru de protecție, și-a continuat drumul.

Pe de altă parte, tatăl respectivului minor, tată care se numește Costy Costy pe Facebook, în loc să întrebe sau să se intereseze despre greșeala fiului său și ce e de făcut în acest caz, întreba pe Facebook pe reporterul nostru ce ar face domnul reporter dacă el, tatăl copilului, merge la poliție pentru că a fost postat fiul său. Dar nu spune că fiul său a fost postat când a rupt panglicile perimetrului de protecție.

Culmea este că mai sunt și unii care îi țin isonul tatălui biciclistului minor, pentru că, de exemplu, o persoană întreba că „dacă copilul nu o văzut că doar se vede că a trecut cu capul in jos trebe să îl posteze?”. Păi dacă nu cunoști limba română, poate nu știi că a trece cu capul plecat sau a trece uitându-te în jos, nu este totuna că a trece cu capul în jos sau cu capul înclinat în jos, că doar nu ai capul la nivelul picioarelor, sau în locul lor. Și tot pentru respectiva persoană care a dat acel răspuns, oare s-ar urca într-o mașină, de exemplu într-un taxi al cărui șofer ar merge, ca să folosim expresia respectivei persoane, „cu capul în jos” ?

Iar ca să răspundem tatălui acestui biciclist minor, arătăm ce spune legea:

„Vinovăția și răspunderea legală se împart între minor și părinții acestuia, în funcție de vârsta minorului, fiind reglementate diferit pe plan contravențional (amenzi) și civil (plata daunelor).

Iată cum se stabilește vina și care sunt urmările:

1. Care este vina minorului și cine se face vinovat?

Din punct de vedere contravențional, distrugerea semnalizării sau a barierelor de protecție (panglicilor) instituite de autorități constituie o încălcare a ordinii publice. Vinovăția minorului depinde strict de pragul de vârstă conform Ordonanței nr. 2/2001:

• Dacă minorul are sub 14 ani: Acesta nu răspunde contravențional. Legea consideră că nu are discernământ legal pentru a fi amendat. Fapta sa nu poate fi sancționată direct.
• Dacă minorul are între 14 și 16 ani: Minorul răspunde contravențional, dar limitele amenzilor aplicate se reduc la jumătate. Totuși, el nu poate fi sancționat cu muncă în folosul comunității.
• Dacă minorul are peste 16 ani: Acesta are răspundere contravențională deplină și va primi sancțiunea (amenda) direct pe numele său.

2. Ce vină au părinții în acest caz?

Părinții nu au o vină directă pentru acțiunea fizică a copilului (nu ei au rupt panglica), însă au o vină indirectă recunoscută de lege, sub două forme:

• Vina contravențională (Lipsa de supraveghere): Dacă minorul are sub 14 ani, părinții pot fi amendați direct în temeiul legilor privind ordinea publică (ex. Legea 61/1991) pentru nesupravegherea minorului, deoarece au permis ca acesta să lase bicicleta să pătrundă într-o zonă periculoasă, interzisă.
• Vina civilă delictuală (Prezumția de culpă în educare și supraveghere): Conform Art. 1372 din Codul Civil, părinții sunt prezumați responsabili pentru faptele copiilor lor minori. Legea consideră că dacă minorul a comis o faptă ilicită, acest lucru s-a întâmplat din cauza unei deficiențe în modul în care părinții și-au îndeplinit îndatoririle de supraveghere și educare. Părinții pot scăpa de această vină doar dacă demonstrează că nu au putut absolut deloc să împiedice fapta (forță majoră).

3. Care sunt urmările?

Urmările diferă în funcție de gravitatea incidentului și de vârsta copilului:

1. Urmări contravenționale (Amenzi):
   • Autoritățile (Poliția Locală sau Poliția Națională) vor întocmi un proces-verbal.
   • Dacă minorul are sub 14 ani, amenda pentru nesupraveghere va fi aplicată părinților.
   • Dacă are peste 14 ani, amenda se aplică minorului (redusă la jumătate dacă are sub 16 ani), dar din punct de vedere practic, tot părinții vor fi cei care o vor achita.
2. Urmări civile (Plata pagubelor):
   • Părinții vor fi obligați să suporte costurile de remontare a perimetrului de siguranță (înlocuirea panglicilor, barierelor distruse).
3. Consecințe grave de siguranță (Răspunderea pentru accidente):
   • Deoarece zona era delimitată din cauza riscului de degradare (ex: căderi de tencuială, țigle sau colaps structural), dacă minorul sau o altă persoană care a intrat ulterior prin breșa creată este rănită, părinții pot fi trași la răspundere. Dacă minorul se rănește singur după ce a ignorat semnele, autoritățile sunt în mare parte exonerate, vina căzând pe lipsa de supraveghere a părinților.

În această situație, autoritățile (Poliția Națională sau Poliția Locală) pot aplica sancțiuni și măsuri de remediere bazându-se pe trei acte normative principale din legislația română. Acestea acoperă ordinea publică, regimul amenzilor și repararea pagubelor materiale.

Legile care se aplică în acest caz sunt:

1. Legea nr. 61/1991 (Legea ordinii publice)

Este actul normativ de bază care sancționează fapta în sine.

• Pentru părinți (dacă minorul are sub 14 ani): Se aplică Art. 2, punctul 33 (corelat cu sancțiunile din Art. 3). Acest articol prevede că „neluarea de către părinți sau de către persoanele cărora le este încredințată spre creștere și educare a unui minor a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerșetorie sau acte de vandalism” constituie contravenție și se sancționează cu amendă. Ruperea elementelor de protecție montate de autorități este încadrată la distrugere/vandalism ușor.
• Pentru minor (dacă are peste 14 ani): Fapta de a distruge sau degrada semnalizarea ori elementele de protecție/delimitare poate fi sancționată direct în baza prevederilor generale privind degradarea bunurilor publice sau împiedicarea măsurilor luate de autorități.

2. Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 (Regimul juridic al contravențiilor)

Această lege nu stabilește fapta, ci mecanismul prin care se aplică amenzile în funcție de vârsta minorului. Se aplică direct Articolul 11:

• Alin. (2): „Minorul sub 14 ani nu răspunde contravențional.” (Motiv pentru care procesul-verbal se întocmește pe numele părintelui, conform Legii 61/1991).
• Alin. (3): „Pentru contravențiile săvârșite de minorii care au împlinit 14 ani minimul și maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.”

3. Codul Civil al României (Răspunderea civilă delictuală)

Dacă autoritățile (ex. Primăria sau Poliția) solicită recuperarea costurilor pentru înlocuirea barierelor sau panglicilor distruse, se aplică normele din Codul Civil privind repararea prejudiciilor:

• Art. 1372 (Răspunderea pentru fapta minorului): „Persoana obligată prin lege […] să supravegheze un minor răspunde pentru prejudiciul cauzat altuia de acesta.” Părinții sunt automat considerați responsabili de plata pagubelor.
• Art. 1366 (Răspunderea minorului): Precizează că minorul sub 14 ani nu răspunde civil (nu plătește) decât dacă se dovedește că a avut discernământ la momentul faptei, în timp ce minorul de peste 14 ani este prezumat că are discernământ și poate răspunde civil în solidar cu părinții săi.

O excepție importantă: Codul Penal (Art. 253 – Distrugerea)

Dacă minorul are peste 14 ani și se dovedește că a distrus cu intenție elemente scumpe de protecție (garduri metalice, sisteme electronice de alarmare/semnalizare, schele), fapta poate trece de la o simplă contravenție la infracțiunea de Distrugere. Totuși, în cazul ruperii unor simple panglici din plastic (benzi de delimitare), fapta rămâne strict de natură contravențională și civilă, fără implicații penale.”

Nu putem să nu ne întrebăm ce vor spune domnii polițiști în această situație. Iar pentru părinți, avem un sfat: învățați-vă copiii să se uite, să fie atenți pe unde și cum merg!

VIDEO