Tisaru Cristian a fost acționat în judecată de către polițistul Szocs Abel-Eduard
„Pe live-ul postat pe rețelele de socializare se vede că un polițist de la Serviciul Rutieră l-a oprit pe numitul Cristian Tisaru pentru un control de rutină. Polițistul i-a spus lui Cristian Tisaru că, chiar dacă filmează, și el, la rândul său, este filmat de pe bodycam-ul polițistului. După care Cristian Tisaru s-a apucat să îi prezinte polițistului trusa medicală a mașinii. Nu este un lucru rău să ai trusă medicală la mașină. Rău este însă modul în care a făcut prezentarea respectivei truse medicale, spunându-i polițistului că este „trusă pentru frustrați”. Cu alte cuvinte l-a făcut frustrat pe respectivul polițist dar și pe colegii săi. Practic, i-a făcut frustrați pe toți cei din poliție. Singurul „deștept nefrustrat” era el, cel care își prezenta trusa de prim ajutor.” (Sursa: fragment din articolul „Polițiști umiliți de interlopi sub privirea camerelor”, din data de 23 aprilie 2026).
Ca urmare a acestui comportament defăimător, jignitor, polițistul care l-a oprit la acel control de rutină pe interlopul Cristian Tisaru, l-a acționat pe acesta în judecată în dosarul civil nr. 5579/278/2026, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.
Să vedem ce înseamnă o acțiune în răspundere delictuală.
„O acțiune în răspundere delictuală este demersul legal prin care o persoană vătămată solicită în instanță repararea prejudiciului (material sau moral) suferit în urma unei fapte ilicite. Spre deosebire de cea contractuală, aceasta intervine între persoane care nu se aflau deja într-un contract, cum ar fi în cazul unui accident rutier sau al unei defăimări.
Pentru a obține despăgubiri, victima trebuie să dovedească cumulativ 4 elemente specifice:
- Fapta ilicită: Acțiunea sau inacțiunea care încalcă normele legale.
- Prejudiciul: Paguba suferită (de natură fizică, materială sau psihologică).
- Legătura de cauzalitate: Dovada că paguba este efectul direct al faptei respective.
- Vinovăția: Fapta trebuie să fi fost comisă cu intenție, din neglijență sau imprudență.
Aceste prevederi sunt reglementate în principal de Noul Cod Civil (Art. 1349). Procesul se poate desfășura fie ca un proces civil separat, fie direct în cadrul unui proces penal dacă fapta constituie și infracțiune.”
„Într-o acțiune în răspundere delictuală, vinovatul riscă exclusiv sancțiuni de natură civilă și patrimonială, scopul legii fiind repararea integrală a pagubei produse și nu pedepsirea acestuia.
Iată principalele consecințe financiare și juridice pe care le riscă o persoană găsită vinovată:
„1. Plata despăgubirilor (Daune-interese)
Instanța îl va obliga pe vinovat să acopere integral prejudiciul cauzat victimei, care include:
- Prejudiciul efectiv (damnum emergens): Costurile directe, cum ar fi reparația unei mașini, facturile medicale sau bunurile distruse.
- Beneficiul nerealizat (lucrum cessans): Câștigurile pe care victima le-a pierdut din cauza faptei (de exemplu, salariul pierdut în perioada de spitalizare).
- Daunele morale: Compensații bănești pentru suferința psihică, durerea fizică sau atingerea adusă onoarei și reputației.
- Suportarea cheltuielilor de judecată
Dacă pierde procesul, vinovatul este obligat prin lege să plătească toate costurile suportate de victimă pentru derularea litigiului:
- Taxele judiciare de timbru.
- Onorariul avocatului victimei.
- Costurile expertizelor tehnice sau medicale dispuse de instanță.
- Executarea silită
Dacă vinovatul refuză să plătească de bunăvoie sumele stabilite prin hotărârea judecătorească, acesta riscă:
- Oprirea pe salariu: Poprirea veniturilor lunare obținute din muncă.
- Blocarea conturilor: Poprirea sumelor de bani aflate în bănci.
- Sechestrul pe bunuri: Scoaterea la licitație publică a mașinii, imobilelor sau a altor bunuri aflate în proprietatea sa.
Notă importantă: Dacă fapta ilicită întrunește și elementele unei infracțiuni (de exemplu: vătămare corporală din culpă, distrugere sau furt), pe lângă procesul civil, făptuitorul riscă și un dosar penal cu pedepse precum amenda penală sau închisoarea.”
