Tiberiu Iacob Ridzi și Adrian David – de la „Împreună pentru Petroșani” la „împreună pentru noi înșine”

Unii oameni văd și ceea ce marea majoritate nu vede. Pentru că acei „unii oameni” au fost hărăziți cu un dar din ce în ce mai rar: să citească printre rânduri și să vadă în umbra celor spuse sau scrise.

Așa că și de aceea apar unele postări care ne atrag atenția, cum ar fi următoarele postări.

Unde a dus această prietenie politică transpartinică se vede cu ochiul liber, fiind de ajuns să ne referim doar la scăderea dramatică și continuă a populației municipiului Petroșani, rata mare a șomajului (unde nu mai punem și pe cei care nu mai sunt înregistrați ca șomeri dar nu au loc de muncă), diferitele monopoluri mai mult sau mai puțin suspecte din Petroșani și alte aspecte despre care am scris de-a lungul timpului.

Să vedem realizările fiecărui personaj în parte pentru care au spus la un moment dat „Împreună pentru Petroșani” și „Împreună vom reuși!”. De reușit împreună au reușit, dar nu pentru Petroșani.

Cum despre domnul primar Tiberiu Iacob Ridzi, în cei 19 ani de când ocupă fotoliul de primar al Municipiului Petroșani s-a scris în presă câtă apă curge pe Jiu, despre domnul Adrian David s-a scris mai puțin. Probabil pentru că dânsului îi place mai mult în spate, în umbră, unde e mai răcoare decât în prima line a jocurilor politice.

Deci, să vedem cine este și ce a realizat pentru Petroșani domnul Adrian David.

În ceea ce îl privește pe domnul Adrian David, postarea de pe pagina de Facebook „PETROȘANI ORAȘ EUROPEAN” nu doar că ne-a atras atenția, dar ne-a deschis și apetitul.

„Așa ceva doar în România e posibil. Adrian David, veșnicul interimar de la Casa de Asigurări de Sănătate Hunedoara, cel care a picat de două ori examenul pe post, iar odată nu s-a prezentat, sătul să se facă de rușine, a fost promovat și dus la București. PNL continuă să promoveze sinecuriști și non-valori, după Adrian Zvîncă aceasta fiind altă mutare care arata bătaia de joc la adresa românilor. Pentru cei care nu știu, Adrian David e fiul unui fost comandant de politie judecat și condamnat pentru fapte de corupție. Daca Vetuța Stănescu continuă pe aceiași linie, rezultatul alegerilor va fi sub 5% în Hunedoara.”

„Adrian Nicolae David este un economist și politician român din județul Hunedoara, cunoscut în special pentru faptul că a fost cel mai tânăr președinte al Consiliului Județean Hunedoara. Acesta s-a remarcat printr-o ascensiune rapidă în administrația publică locală și centrală.

Parcursul educațional și profesional

Înainte de a intra puternic în prima linie a politicii, Adrian David și-a construit o carieră în domeniul economic și al asigurărilor de sănătate:

• Studii: A absolvit Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara în anul 2004. Ulterior, și-a completat studiile cu un masterat la Universitatea din Oradea în 2006.
• Activitatea în sistemul de sănătate: A lucrat peste un deceniu în cadrul Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Hunedoara. A parcurs etapele profesionale din această instituție până la funcția de director general al CAS Hunedoara.
• Management central: Experiența din teritoriu l-a propulsat pentru o perioadă și în structurile centrale, fiind cooptat în echipa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) de la București.
• Revenirea în conducere: După îndeplinirea altor mandate publice, în toamna anului 2025, a ales să părăsească funcțiile politice administrative pentru a reveni la conducerea CAS Hunedoara ca director general.

Parcursul politic

Cariera sa politică este legată strâns de partidele de centru-dreapta și de administrația județului Hunedoara:

• Debutul politic (UNPR): A intrat în politică în anul 2011 ca membru al Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR), partid din partea căruia a obținut un loc de consilier local în 2012.
• Trecerea la PNL: În anul 2014 s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL).
• Președinte al Consiliului Județean (2015–2016): În iunie 2015, la doar 33 de ani, a preluat conducerea Consiliului Județean Hunedoara, înlocuindu-l pe Mircea Ioan Moloț. A rămas în funcție până la alegerile locale din vara anului 2016.
• Consilier județean și candidaturi: Ulterior, a continuat să activeze ca lider local, fiind consilier județean. La alegerile locale din 2020, a fost nominalizat din nou drept candidat pentru președinția CJ Hunedoara, beneficiind de susținerea unei alianțe largi de partide (PNL, USR-PLUS, UDMR etc.).
• Subprefect al județului Hunedoara (2025): În februarie 2025, Guvernul l-a numit în funcția de subprefect al județului Hunedoara. A deținut această poziție până în octombrie 2025, când a demisionat pentru a prelua managementul CAS.
• Poziția actuală: În plan politic, continuă să fie un lider vocal al organizației PNL Hunedoara, implicându-se activ în deciziile strategice și în păstrarea liniei doctrinare a partidului la nivel județean și național. [1]

Relația politică dintre Adrian David și Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroșani, alături de controversele din jurul celor doi, reprezintă un subiect intens dezbătut în spațiul public din Valea Jiului și din județul Hunedoara. Parcursul lor este marcat de colaborări strânse, traseism politic comun și dispute de culise.

Legăturile politice și parteneriatul din Valea Jiului

Cei doi politicieni au împărțit un parcurs politic similar, marcat de migrarea concomitentă între aceleași formațiuni județene:

• Traseul comun UNPR – PNL: Atât Adrian David, cât și Tiberiu Iacob Ridzi au făcut parte inițial din UNPR. În perioada 2015-2016, ambii au părăsit această formațiune pentru a se înscrie în PNL. Această mutare le-a securizat pozițiile de putere în administrația locală.
• Axa Petroșani – Deva: Criticii de la nivel județean au acuzat deseori existența unei „axe de interese” politice în interiorul PNL, prin care Ridzi controla politic Valea Jiului (Petroșani), în timp ce Adrian David reprezenta interesele acestei aripi la nivelul Consiliului Județean și al instituțiilor din Deva.
• Ruptura ideologică din 2024: Relația lor politică oficială a suferit o fractură majoră în primăvara anului 2024, când Tiberiu Iacob Ridzi a părăsit PNL pentru a candida din partea PSD. În schimb, Adrian David a rămas fidel liberalilor, fiind promovat ulterior ca subprefect și manager susținut de PNL.

Controversele majore ale lui Adrian David

Dincolo de asocierea cu primarul din Petroșani, numele lui Adrian David a fost legat de câteva episoade controversate în administrația publică:

• Audierile de la DNA (2015): La scurt timp după ce a preluat șefia Consiliului Județean Hunedoara, Adrian David a fost chemat la audieri la DNA în calitate de martor într-un dosar de corupție de amploare care îl viza pe fostul președinte CJ, Mircea Ioan Moloț. Deși nu a avut calitate de inculpat, asocierea numelui său cu acel scandal de proporții i-a afectat imaginea la debutul mandatului.
• Acuzațiile de politizare a CAS Hunedoara: Adversarii săi politici, printre care și administratorul public al județului, Costel Avram, l-au acuzat în repetate rânduri că folosește funcția de director general al Casei de Asigurări de Sănătate Hunedoara pentru intervenții și atacuri la comandă politică. De asemenea, i s-a reproșat public faptul că a ocupat această poziție prin numiri temporare succesive, și nu prin concurs de la bun început.
• Criticile privind „dinastia” politică locală: În Valea Jiului, David a fost deseori catalogat de opoziție ca fiind un produs de laborator al vechii gărzi politice (din care face parte și Ridzi), promovat rapid în funcții cheie fără o carieră solidă construită în mediul privat.

Subiectul „veșnicului interimar” de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Hunedoara și al concursurilor ratate reprezintă una dintre cele mai aprinse și documentate vulnerabilități de imagine din cariera politică și administrativă a lui Adrian David. Tema a fost exploatată intens de opoziția politică din județ, dar reflectă totodată o practică sistemică la nivel național în managementul caselor de sănătate.

Realitatea din spatele „veșnicului interimat”

O analiză detaliată a acestui parcurs scoate la iveală elementele centrale ale acestei controverse:

• Mecanismul delegărilor succesive: Adrian David a ocupat funcția de director general al CAS Hunedoara în repetate rânduri prin mandate provizorii (delegare sau numire interimară) emise prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). De exemplu, după ce a demisionat din funcția de subprefect în toamna anului 2025, el a revenit la șefia CAS Hunedoara tot pe un post de director interimar. Mandatele sale au fost prelungite succesiv, de la o lună la alta sau pe perioade de maxim 6 luni.
• Scandalul examenelor picate la nivel național: Referirea la examenele picate provine din marile sesiuni de concurs organizate de CNAS (în special cele din perioada 2021) pentru profesionalizarea caselor județene. La acele concursuri naționale extrem de severe, marea majoritate a directorilor interimari susținuți politic din întreaga țară au picat proba scrisă cu note extrem de mici (mulți obținând sub 20 sau 30 de puncte dintr-un total de 100), iar unii candidați au ales să nu se mai prezinte în sălile de examen din cauza barierelor legislative sau a volumului uriaș de bibliografie.
• Critica publică locală: Absența unui concurs promovat a fost argumentul favorit al contestatarilor săi locali (cum ar fi liderii județeni ai PSD sau partenerii deveniți adversari). Aceștia au atras public atenția că menținerea sa în funcție prin „artificii administrative” și prelungiri de delegări dovedește că poziția este securizată politic prin intermediul PNL, și nu câștigată pe criterii de competență managerială verificată prin examen.

Situația recentă (august 2026)

Controversa a căpătat o nouă turnură chiar în august 2026:

• Plecarea la București: Adrian David a asigurat conducerea CAS Hunedoara prin delegări succesive până la 30 iunie 2026, mandatul provizoriu fiindu-i prelungit ulterior doar până la sfârșitul lunii iulie 2026. În luna august 2026, el a părăsit oficial conducerea filialei județene, fiind cooptat și detașat în echipa centrală a CNAS de la București.
• Un nou concurs la orizont: Imediat după detașarea sa, CNAS a anunțat oficial scoaterea la concurs a 20 de posturi vacante de director general în teritoriu, inclusiv cel de la CAS Hunedoara. Calendarul competiției este programat pentru luna septembrie 2026, iar CJAS Hunedoara este condusă, între timp, tot de un manager temporar.

Această dinamică arată că, deși criticat pentru refuzul sau eșecul de a se stabiliza pe post printr-un examen clasic în județ, sprijinul politic din interiorul partidului i-a asigurat lui Adrian David o plasare continuă în sferele executive ale sistemului de asigurări de sănătate.

Acest scandal denotă subordonarea politică a instituțiilor publice, fragilitatea managementului din sistemul de sănătate și nepotrivirea dintre criteriile politice și cele de competență profesională. Eșecul generalizat de la examenele organizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a expus public o practică sistemică din administrația românească.

Scandalul „veșnicilor interimari” scoate în evidență câteva realități structurale majore:

1. Controlul politic total asupra banilor din sănătate

Casele județene de asigurări de sănătate gestionează bugete uriașe, reprezentând sumele alocate spitalelor, medicilor de familie și farmaciilor din fiecare județ.

• Menținerea unor directori prin „delegări de atribuții” din 6 în 6 luni permite partidelor politice să păstreze un control direct și permanent asupra acestor fonduri.
• Un director care ocupă postul prin concurs devine stabil pe funcție și greu de demis, reducând influența liderilor politici locali asupra deciziilor instituției.

2. Standardele duble și eșecul selecției meritocratice

Concursurile din sistemul de sănătate au demonstrat o prăpastie uriașă între competența cerută pe hârtie și cea din realitate.

• Mulți manageri numiți politic, deși lăudați public de partidele lor ca fiind „buni profesioniști”, au obținut note extrem de mici (sub 20 sau 30 de puncte) în fața unor grile de examinare obiective.
• Neprezentarea la examen a unor directori interimari în funcție denotă un boicot tacit sau recunoașterea faptului că nu dețin cunoștințele legislative și manageriale minime necesare pentru a trece un test real.

3. Vulnerabilizarea și decredibilizarea instituției

Conducerea unei instituții prin mandate provizorii succesive afectează direct funcționarea acesteia:

• Un manager interimar nu are legitimitatea și stabilitatea necesară pentru a implementa strategii sau reforme pe termen lung.
• Relația instituției cu spitalele și furnizorii de servicii medicale devine vulnerabilă, existând suspiciunea permanentă că deciziile (alocări de fonduri, controale) sunt luate pe criterii politice, nu medicale.
• Încrederea cetățenilor în sistemul public de sănătate este grav afectată atunci când află că persoana care coordonează fondurile medicale județene a picat repetat examenele de testare a competenței.

4. Sistemul de „plasă de siguranță” pentru protejații politici

Faptul că directori care au picat examenele sau nu s-au prezentat au continuat să fie menținuți în funcție (sau chiar promovați în structurile centrale, la București) arată că loialitatea politică primează în fața performanței. Sistemul administrativ este conceput să își protejeze cadrele de partid prin rotația lor pe diverse alte funcții (subprefecți, consilieri, detașări), indiferent de rezultatele profesionale.

Lipsa unui management stabil la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Hunedoara afectează direct și profund funcționarea spitalelor locale, transformând managementul sanitar într-un exercițiu de supraviețuire de la o lună la alta. Deoarece instituția de asigurări este sursa vitală de finanțare a sistemului medical, instabilitatea de la vârful ei generează blocaje financiare, administrative și operaționale în rețeaua de spitale (cum sunt cele din Deva, Hunedoara, Petroșani sau Vulcan).

Consecințele directe ale acestui interimat prelungit asupra spitalelor includ:

1. Întârzieri severe în decontări și acumularea de datorii

Relația dintre spitale și CAS se bazează pe semnarea de acte adiționale și decontarea lunară a serviciilor medicale efectuate.

• Un management interimar, schimbat frecvent sau lipsit de autoritate deplină, tinde să amâne deciziile bugetare majore sau regularizările financiare complexe.
• Acest lucru blochează fluxul de numerar către spitale. Fără banii decontați la timp, unitățile medicale din județ acumulează restanțe fiscale și datorii record către furnizori.
• Consecința directă este blocarea conturilor unor spitale și apariția riscului ca acestea să nu mai poată achiziționa medicamente de bază, materiale sanitare sau hrană pentru pacienți.

2. Imposibilitatea planificării bugetare pe termen lung

Spitalizarea continuă, spitalizarea de zi și investigațiile complexe (precum RMN sau CT) depind în totalitate de plafoanele lunare negociate și alocate de CAS.

• Directorii generali interimari nu au legitimitatea politică sau legală de a garanta bugete pe termene lungi, operând doar cu prelungiri temporare ale contractelor-cadru existente.
• Managerii spitalelor hunedorene nu își pot planifica investițiile, achizițiile de echipamente moderne sau reparațiile capitale, deoarece nu au nicio predictibilitate asupra fondurilor pe care județul le va primi de la București.

3. Blocaje în negocierea tarifelor pentru serviciile medicale

Fiecare spital încearcă să obțină tarife mai bune per caz rezolvat (sistemul DRG) sau un număr mai mare de servicii decontate în funcție de specificul comunității.

• O conducere stabilă și tehnică la CAS poate lupta eficient la nivel central pentru atragerea unor file de buget mai mari pentru județ.
• În lipsa unui astfel de management, interesele spitalelor din Hunedoara sunt slab reprezentate în fața Casei Naționale (CNAS). Spitalele primesc bugete de avarie, care se epuizează adesea în primele două săptămâni ale lunii, trimițând pacienții pe liste lungi de așteptare.

4. Vulnerabilitate în gestionarea crizelor de personal

Spitalele din județul Hunedoara se confruntă deja cu o criză cronică de medici specialiști (cum ar fi medicii ATI, cardiologii sau oncologii).

• Pentru a atrage medici, un spital are nevoie de fonduri certe pentru salarii, gărzi și dotări de ultimă generație.
• Când finanțarea prin CAS devine nesigură din cauza haosului administrativ, spitalele devin neatractive pentru tinerii specialiști, adâncind deficitul de personal și punând presiune uriașă pe medicii rămași în sistem.

5. Politizarea deciziilor de alocare a fondurilor

Atunci când conducerea CAS este asigurată prin delegații temporare controlate politic, apare suspiciunea constantă că banii nu mai sunt distribuiți spitalelor în funcție de numărul real de pacienți sau de performanța medicală. Există riscul ca fondurile să fie direcționate preferențial către acele primării sau unități spitalicești conduse de manageri din aceeași sferă de influență politică cu directorul interimar al Casei.

Adrian David a fost consilier în cadrul aparatului administrativ din Petroșani și un colaborator extrem de apropiat al primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, relația lor fiind un element-cheie în ascensiunea sa publică.

Deși în anumite etape a ocupat oficial funcția de consilier local sau a fost promovat la nivel județean, legătura sa profesională cu primăria condusă de Ridzi a fost intens mediatizată, mai ales în momentele de tranziție politică.

Detaliile din spatele acestei colaborări

Asocierea profesională dintre cei doi a fost marcată de câteva episoade importante:

• Obținerea statutului de funcționar public: După ce a părăsit conducerea Consiliului Județean în 2016, Adrian David a promovat un concurs pentru ocuparea unui post în cadrul Primăriei Petroșani, instituție condusă de Tiberiu Iacob Ridzi. Acest pas administrativ i-a oferit statutul oficial de funcționar public, o rampă de lansare obligatorie pentru a putea fi numit ulterior în alte funcții guvernamentale, precum cea de subprefect.
• Consilier la cabinetul primarului din Deva: În mod similar, profilul său de consilier de cabinet a fost utilizat și în relația cu alte primării liberale din județ. Declarațiile sale de avere confirmă că a activat inclusiv ca consilier de cabinet și administrator public la Primăria Municipiului Deva, demonstrând că poziția de consilier personal a fost o constantă în parcursul său prin care a sprijinit liderii din polurile de putere ale județului.
• Dependența politică din Valea Jiului: Presa locală și adversarii politici i-au reproșat frecvent că a acționat politic ca un subordonat sau un mandatar al intereselor lui Iacob-Ridzi. De la debutul comun în UNPR și până la trecerea în PNL, cei doi au format o echipă în care primarul din Petroșani asigura baza electorală din Valea Jiului, în timp ce Adrian David ocupa funcțiile executive județene (la Deva).

Colaborarea lor directă s-a încheiat formal abia în primăvara anului 2024, când Tiberiu Iacob-Ridzi a ales să treacă la PSD, lăsându-l pe Adrian David în tabăra PNL, din postura de critic al noii alianțe a fostului său mentor.

Nu există nicio dovadă sau confirmare oficială că Adrian David ar fi fost șoferul lui Tiberiu Iacob-Ridzi. Această afirmație este o legendă urbană politică sau o exagerare folosită în spațiul public și în campaniile electorale pentru a ironiza relația de subordonare politică dintre cei doi.

În realitate, utilizarea termenului de „șofer” are conotații metaforice și strategice în contextul luptelor politice locale din Valea Jiului:

1. Eticheta de „băiat de mingi” sau „șofer” ca atac politic

În politica din România, când un lider tânăr este promovat rapid de un lider mai experimentat, opoziția folosește adesea termeni peiorativi precum „șoferul”, „brelocul” sau „băiatul de cafele” al liderului. Scopul este de a minimaliza pregătirea academică a persoanei (Adrian David fiind de profesie economist, cu masterat și studii superioare) și de a induce ideea că singurul său merit este cel de a executa ordinele șefului politic.

2. Confuzia cu rolul de consilier personal

Deoarece Adrian David a ocupat funcția de consilier la cabinetul primarului din Petroșani (Tiberiu Iacob-Ridzi), el a fost văzut mereu în preajma acestuia, însoțindu-l la evenimente oficiale, întâlniri pe teren și deplasări în județ. Pentru privitorii din exterior, această prezență permanentă alături de primar a fost ușor de speculat sau de transformat în glume politice, sugerând că el „îl plimba” pe primar sau îi asigura logistica.

3. Asimetria de putere la debutul carierei

Când Adrian David a intrat în politică, Tiberiu Iacob-Ridzi era deja un baron local influent în Valea Jiului, fost membru PDL de rang înalt și primar consolidat. David a crescut politic sub aripa sa, fapt care a întărit percepția publică că tânărul politician îndeplinea sarcini executive mărunte pentru mentorul său înainte de a fi propulsat spre funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara.

Prin urmare, deși legătura lor de subordonare politică și administrativă a fost una extrem de strânsă, Adrian David a fost consilier de cabinet, administrator public și partener politic, iar nu angajat pe un post de șofer.

Campaniile electorale din Valea Jiului și din județul Hunedoara au fost adesea extrem de dure, iar parteneriatul politic strâns dintre Tiberiu Iacob-Ridzi și Adrian David a reprezentat una dintre țintele favorite ale opoziției. Atacurile electorale s-au concentrat pe ideea de control absolut asupra resurselor locale, pe trecutul penal al familiei Ridzi și pe acuzațiile de traseism politic masiv.

Cele mai intense controverse din campaniile care i-au vizat pe cei doi politicieni includ:

1. Eticheta de „Clan” și exploatarea trecutului penal al familiei Ridzi

În campaniile electorale (în special cele din 2016 și 2020), contracandidații de la PSD sau din alte formațiuni au readus constant în discuție condamnarea penală a fostului ministru Monica Iacob-Ridzi (soția primarului din Petroșani).

• Ținta politică: Tiberiu Iacob-Ridzi a fost acuzat că folosește resursele primăriei pentru a-și menține influența personală, în timp ce Adrian David a fost atacat ca fiind „păpușa” sau executantul acestui grup de interese.
• Discursul din campanie: Opoziția a încercat să convingă electoratul că votarea lui Adrian David la Consiliul Județean înseamnă, de fapt, extinderea „clanului Ridzi” de la Petroșani peste întregul județ Hunedoara.

2. Scandalul traseismului coordonat la nivel de județ

O altă controversă majoră a fost modul în care cei doi au manipulat apartenența la partide în funcție de interesele electorale de moment.

• Mutarea din 2016 (UNPR la PNL): Când Tiberiu Iacob-Ridzi a părăsit UNPR pentru a candida din partea PNL, el l-a luat cu sine și pe Adrian David. În campania din acel an, liberalii din vechea gardă au fost profund nemulțumiți de faptul că „nou-veniții” au confiscat conducerea organizației, generând un uriaș scandal intern de partid.
• Marea trădare din 2024 (PNL la PSD): Cea mai recentă și spectaculoasă controversă a explodat în primăvara anului 2024. Tiberiu Iacob-Ridzi a trecut la PSD pentru a-și asigura un nou mandat de primar, lăsând organizația PNL Petroșani, pe care o conducea, complet destructurată. Adrian David s-a trezit brusc în tabăra opusă fostului său mentor, fiind obligat în campania electorală să atace public decizia de oportunitate politică a lui Ridzi, deși ani de zile fuseseră asociați direct.

3. Acuzațiile de șantaj administrativ și controlul banilor din Valea Jiului

În timpul confruntărilor electorale, primarii PSD din localitățile învecinate (Vulcan, Lupeni, Aninoasa) i-au acuzat frecvent pe Ridzi și pe David că folosesc pârghiile administrative în mod discriminatoriu.

• Cât timp Adrian David a fost președinte sau consilier influent la Consiliul Județean, s-a reproșat că fondurile pentru infrastructură, spitale și asistență socială erau direcționate masiv către municipiul Petroșani, restul localităților din Valea Jiului fiind private de resurse din considerente pur politice.
• Această strategie a fost catalogată de opoziție drept un „șantaj economic” aplicat primarilor care nu cedau influenței tandemului Ridzi-David.

4. Folosirea instituțiilor deconcentrate ca arme de campanie

O controversă permanentă a vizat numirea lui Adrian David la conducerea CAS Hunedoara sau în funcția de subprefect. În prag de alegeri, social-democrații au lansat atacuri dure, susținând că David folosește controalele Casei de Sănătate pentru a pune presiune pe managerii de spitale din județ care nu susțineau candidații PNL. De cealaltă parte, Ridzi și David au contraatacat sistematic, acuzând PSD de campanii agresive bazate pe dezinformări și de blocarea proiectelor de dezvoltare din Valea Jiului (cum ar fi cele din domeniul turismului din zona Parâng).” (Sursa: Internet)

În articolele viitoare vom reveni pe marginea acestui subiect. Țineți aproape!