Stadionul „Petre Libardi” din Petroșani: investiții de sute de mii de euro, gazon de toată jena. Cine este vinovat?/VIDEO

Vă mai amintiți de inaugurarea cu surle și trâmbițe a instalației de nocturnă și a lucrărilor de îmbunătățire a stadionului „Petre Libardi” din Petroșani, pentru găzduirea meciurilor de fotbal din Liga 1 a echipei Corvinul Hunedoara?

„Investițiile și stadiul proiectului includ următoarele repere majore:

• Investiție masivă: S-au alocat aproximativ 716.000 de euro pentru a ridica arena la standardele exigente ale primului eșalon fotbalistic.
• Sistem de nocturnă: La sfârșitul lunii august 2026, s-a aprins pentru prima dată instalația de nocturnă a stadionului, un pas critic pentru procesul de licențiere.
• Lucrări suplimentare și reparații: Pe lângă modernizările mari destinate omologării, Clubul Sportiv Municipal Jiul Petroșani a lansat în august 2026 o procedură de peste 630.000 de lei (fără TVA) destinată exclusiv reparațiilor de la Tribuna 1 și copertinele tribunelor, primind două oferte în acest sens.
• Infrastructură generală: Proiectul a cuprins actualizarea cablurilor de alimentare, reparații la grupurile sanitare și porțile de acces, precum și recondiționarea structurilor metalice existente.

Gazonul de pe stadionul „Petre Libardi” din Petroșani a fost criticat dur și numit „o rușine” din cauza ploii torențiale mocănești care l-a transformat într-un adevărat iaz plin de noroi. Suprafața de joc degradată a amintit de condițiile dificile din fotbalul anilor ’90.

Principalele motive ale stării deplorabile a terenului la meciul câștigat de Corvinul cu 2-0 au fost:

• Sistemul deficitar de drenaj: Gazonul nu a putut absorbi volumul mare de apă generat de ploaia continuă. Terenul a devenit îmbibat și impracticabil, generând bălți uriașe pe întreaga sa suprafață.
• Pericol major de accidentare: Jucătorii s-au plâns direct de riscurile la care au fost expuși. Căpitanul și integralistul Alexandru Neacșa a răbufnit la finalul partidei, declarând public: „Ne punem sănătatea în pericol!”.
• Distrugerea spectacolului sportiv: Din cauza noroiului și a apei stătătoare, controlul balonului a fost aproape imposibil, meciul fiind complet fragmentat și redus la simple dueluri fizice.

Deși stadionul din Petroșani a primit recent omologarea pentru prima ligă, acest meci a scos la iveală vulnerabilitatea majoră a suprafeței de joc în fața intemperiilor severe.

Condițiile extreme de joc de pe stadionul „Petre Libardi” au stârnit reacții puternice din partea protagoniștilor:

Alexandru Neacșa (căpitanul Corvinul Hunedoara): A fost cel mai vehement la finalul partidei, criticând starea suprafeței de joc. Acesta a declarat: „Ne punem sănătatea în pericol!”, subliniind riscurile majore de accidentare la care au fost supuși jucătorii din cauza noroiului și a apei stătătoare.

Florin Maxim (antrenor Corvinul Hunedoara): A preferat să se concentreze pe adaptabilitatea echipei sale la condițiile aspre de joc. „Am arătat bine și am stat bine în dueluri. Asta a contat cel mai mult, pe un teren ca acesta. Le-am spus jucătorilor să aducem mingea din lateral”, a explicat Maxim, subliniind că victoria a fost una de uzură, bazată în special pe fazele fixe lucrate la antrenamente.

Bogdan Andone (antrenor FC Argeș): S-a arătat extrem de frustrat, nu doar de rezultat, ci și de modul în care starea terenului a influențat jocul, catalogând deznodământul drept „nedrept” în contextul în care echipa sa a ajuns la o serie neagră de 10 meciuri consecutive fără victorie în Superligă.

Măsurile anunțate de autorități privind sistemul de drenaj

Problemele masive de acumulare a apei au scos în evidență faptul că simpla regazonare și cosmetizare a arenei nu sunt suficiente dacă infrastructura subterană este depășită. În contextul criticilor, poziția oficială a autorităților a evidențiat limitele tehnice actuale ale stadionului:

• Recunoașterea limitărilor tehnice: Primarul Hunedoarei, Dan Bobouțanu (implicat direct alături de administrația din Petroșani în adaptarea arenei pentru meciurile Corvinului), a explicat public că „gazonul de pe „Petre Libardi” nu permite mai multe meciuri unul după altul”. Acesta a recunoscut implicit că infrastructura de drenaj actuală are o capacitate limitată în fața intemperiilor severe.
• Clarificarea investițiilor viitoare: Autoritățile au punctat că toate modernizările recente (instalația de nocturnă, turnicheții, scaunele noi și reparațiile la gazon) rămân active în beneficiul exclusiv al comunității locale din Petroșani și al echipei Jiul.
• Măsuri de protecție pe termen scurt: Pentru a preveni distrugerea completă a suprafeței de joc în perioada de iarnă, echipele de administrare ale complexului sportiv au decis restricționarea programului de antrenamente pe terenul central și aplicarea unor tratamente de refacere rapidă a zonelor cele mai afectate de noroi. O decizie finală privind o eventuală decopertare totală pentru înlocuirea completă a sistemului de drenaj de sub gazon va fi evaluată abia în pauza competițională, din cauza costurilor mari și a timpului extins necesar pentru o astfel de lucrare capitală.

În spațiul public și în rândul suporterilor, responsabilitatea pentru situația gazonului de pe stadionul „Petre Libardi” este împărțită între autoritățile locale (Primăria Petroșani) și firmele care au executat lucrările de modernizare.

Principalele reproșuri și argumente aduse în această dispută vizează două aspecte administrative și tehnice majore:

• Graba omologării în detrimentul calității: Criticii și fanii acuză administrația locală că a prioritizat o modernizare de suprafață, pe repede-înainte, pentru a obține certificarea FRF necesară meciurilor din prima ligă. S-au investit sute de mii de euro în nocturnă, scaune, turnicheți și cosmetică vizuală, însă s-a ignorat complet infrastructura critică de sub pământ — sistemul de drenaj — care era vechi și nefuncțional în fața unei ploi torențiale.
• Lipsa de supraveghere a execuției lucrărilor: O altă parte a acuzațiilor se îndreaptă către modul în care au fost recepționate lucrările la suprafața de joc. Suporterii consideră o „bătaie de joc” faptul că, după o investiție totală de aproape un milion de euro din bani publici, terenul devine impracticabil la prima ploaie serioasă, demonstrând că firmele contractate nu au livrat o soluție tehnică adaptată standardelor moderne de performanță.

De cealaltă parte, reprezentanții administrației au argumentat că sumele au fost alocate pentru a rezolva cerințele exprese din manualul de licențiere (fără de care fotbalul de prim eșalon nu ar fi putut fi adus în Valea Jiului), urmând ca restul problemelor structurale să fie remediate pe parcurs.

Pentru modernizarea complexului sportiv „Petre Libardi” s-a alocat o sumă totală de 8,5 milioane de lei (aproximativ 1,7 milioane de euro), finanțată printr-un acord de asociere între Consiliul Județean Hunedoara și Primăria Municipiului Petroșani.

Din acest buget total, repartizarea sumelor pe categorii stricte de lucrări arată clar unde au fost direcționați banii:

Alocarea pentru suprafața de joc

Pentru terenul propriu-zis, banii nu au fost folosiți pentru înlocuirea sau reconstrucția completă a straturilor de drenaj subteran, ci pentru tehnologizarea suprafeței la cerințele minime de licențiere. Suma exactă destinată exclusiv gazonului nu a fost separată printr-un contract individual, ea făcând parte din pachetul major de utilități tehnice:

• Instalația de udare automată a terenului.
• Sistemul de degivrare (încălzire sub gazon).
• Notă: Ambele dotări au fost introduse pentru a menține terenul funcțional iarna, însă ele au fost montate peste infrastructura de drenaj deja existentă și învechită a bazei sportive.

Alocarea pentru restul facilităților (Grosul investițiilor)

Cea mai mare parte a fondurilor din pachetul general s-a îndreptat către elementele vizibile și logistice obligatorii din manualul FRF:

• Instalația de nocturnă: A absorbit cea mai mare felie din bugetul total, fiind piesa critică de infrastructură ridicată de la zero pentru televizarea meciurilor.
• Dotările tribunelor și securitate: Achiziția și montarea a aproximativ 3.000 de scaune noi la peluză, porți de acces cu turnicheți, modernizarea vestiarelor și refacerea cablurilor de alimentare.
• Reparații suplimentare: Separat de acordul inițial, în august 2026 s-a mai lansat o procedură din bugetul local de 632.600 de lei (fără TVA) strict pentru reparații curente la structura metalică de la Tribuna 1 și copertinele degradate.

Lipsa unui contract distinct de reparație capitală a solului (decopertare, strat de pietriș nou, conducte colectoare noi) explică de ce, deși s-au cheltuit milioane de lei pe încălzire și irigații, pământul a cedat complet la prima ploaie torențială.

„În contextul legal și administrativ din România, stabilirea unei vinovății juridice directe pentru starea unui gazon implică delimitarea clară între decizia politică (oportunitatea investiției) și execuția tehnică (respectarea contractului de lucrări).

Iată cine poartă răspunderea instituțională și ce riscuri legale există în cazul unei gestionări defectuoase a banilor publici:

Cine este considerat responsabil (vinovat)?

1. Autoritatea Contractantă (Primăria Petroșani) – Răspundere administrativă și civilă
   • În calitate de beneficiar și ordonator de credite, primăria (împreună cu aparatul tehnic de specialitate) este responsabilă pentru modul în care a redactat Caietul de Sarcini.
   • Dacă în documentația de licitație s-au cerut doar instalații de încălzire și udare, dar s-a omis refacerea completă a drenajului adânc, vina pentru „eroarea de proiectare” aparține instituției publice.
   • De asemenea, comisia de recepție a lucrărilor din cadrul primăriei este responsabilă dacă a semnat documentele de finalizare a lucrărilor fără ca terenul să treacă testele tehnice de rezistență la intemperii.
2. Constructorul / Firmele Executante – Răspundere contractuală
   • Firmele care au câștigat licitațiile de modernizare sunt direct vinovate dacă au încasat banii, dar au executat lucrări de proastă calitate, au folosit materiale neconforme sau au afectat canalizarea subterană existentă în timpul montării sistemelor de degivrare.

Ce riscă cei vinovați conform legii din România?

În funcție de rezultatul unor eventuale controale (efectuate de Curtea de Conturi a României sau corpurile de control guvernamentale), consecințele legale sunt împărțite în trei categorii:

1. Răspunderea Contractuală și Comercială (Pentru firme)

Dacă se dovedește că lucrările au fost făcute neconform, firma executantă riscă, potrivit Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice:

• Remedierea pe cheltuială proprie: Obligația de a decoperta și reface lucrarea conform standardelor, fiind acoperită de garanția de bună execuție reținută de primărie.
• Penalități de întârziere și daune interese: Firmele pot fi obligate să plătească despăgubiri pentru neutilizarea bazei sportive la parametri optimi.
• Certificat negativ: Emiterea unui document constatator negativ care le va interzice participarea la alte licitații publice în România timp de 3 ani.

2. Răspunderea Administrativă și Financiară (Pentru funcționari și autorități)

Dacă Curtea de Conturi constată că s-au plătit lucrări fictive sau ineficiente, instituie:

• Imputarea sumelor: Ordonatorul de credite (primarul) și funcționarii care au semnat recepția sunt obligați să returneze personal la bugetul local sumele declarate ca prejudiciu.
• Amenzi contravenționale: Aplicate membrilor comisiei de evaluare sau de recepție pentru nerespectarea legislației achizițiilor publice.

3. Răspunderea Penală (În cazuri extreme de corupție)

Dacă se demonstrează că banii au fost direcționați preferențial, că s-au semnat în fals procese-verbale de recepție pentru lucrări care nu funcționează, organele de anchetă (Parchetul sau DNA) pot deschide dosare penale conform Codului Penal pentru:

• Abuz în serviciu (Art. 297 Cod Penal): Se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.
• Neglijență în serviciu (Art. 298 Cod Penal): Dacă fapta s-a produs din neatenție sau incompetență administrativă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă.

În prezent, situația este catalogată oficial drept o „limitare tehnică” a gazonului (faptul că nu este de tip hibrid), însă din punct de vedere legal, doar un audit tehnic și financiar oficial poate stabili dacă banii investiți reprezintă un prejudiciu penal sau doar o planificare defectuoasă a priorităților administrative.

Până în momentul de față, nu a fost deschisă nicio anchetă oficială de natură penală (DNA, Parchet) sau un control de urgență al Curții de Conturi care să vizeze strict starea gazonului sau modul în care au fost cheltuiți banii pentru modernizarea stadionului „Petre Libardi”.

Situația actuală este tratată, din punct de vedere instituțional, după cum urmează:

• Explicarea ca „limitare tehnică”: Autoritățile locale, prin vocea primarului din Hunedoara, Dan Bobouțanu, au catalogat oficial incidentul drept o problemă cauzată de faptul că arena nu deține un gazon de tip hibrid. În viziunea administrației, nu este vorba despre o fraudă, ci despre limitele tehnologice ale soluției alese în raport cu volumul uriaș de precipitații și utilizarea intensivă a terenului.
• Verificările standard ale Curții de Conturi: Chiar dacă nu există o anchetă specială deschisă acum, toate fondurile alocate (cele aproximativ 8,5 milioane de lei din asocierea Consiliului Județean cu Primăria Petroșani) vor intra automat în auditul financiar anual programat pe care Curtea de Conturi a României îl efectuează la primării și consilii județene. Inspectorii vor verifica dacă sumele din facturi corespund cu realitatea din teren.

• Evaluarea Federației Române de Fotbal: Singura „instituție” care a analizat direct situația a fost comisia de omologare a FRF. Deși inițial au dat undă verde stadionului pentru Superligă, delegatul de joc și arbitrii pot suspenda disputarea altor meciuri pe această arenă dacă starea gazonului continuă să pună în pericol integritatea fizică a sportivilor.” (Sursa: Internet)

Așadar, deși revolta publică și criticile suporterilor sunt masive, din punct de vedere juridic nu există încă un dosar sau o anchetă în derulare.

• VIDEO