CancanNewsPamflete

Și la ce te-ai mai gândit? Întrebă Meli cea Roșcată

– Și la ce te-ai mai gândit? întrebă Meli cea Roșcată

– Mă gândesc că ar trebui să ne dezvoltăm asociația, să ne facem mai văzuți, să dăm de știre că existăm și ce facem, ca să ne știe lumea! Îl voi ruga pe ursul Martin să ne scrie anunțurile!

– Bun așa, zise Meli. La rândul meu, voi vorbi cu păsările din corul bisericii și cu ceilalți papagali Coco să ne ajute, ca să vorbească cu lumea despre noi, iar cu domnia sa căpitanul maimuțelor voi vorbi să ne ajute la strâns și mai multe alune.

– E o idee bună, dar vezi că e cam tare de cap. Până la urmă pricepe, dar pricepe mai târziu. Plus că pe acestea trebuie să fii mereu cu ochii pe ele, că își mai fac parte cu de la sine putere! Ai mai trecut pe la contabil, șoricelul Chiț?

– Am vorbit cu el ca să trec mâine, zise veverița Meli cea Roșcată. Dar tu, când te duci pe la avocata Privighetoare să vedeți ce trebuie făcut pentru a ne diversifica și dezvolta activitatea asociației? Că mă gândeam să facem voluntari, cum ar fi furnicuțele cele harnice și alții…

– Acum, vrei și tu toate în același timp! răspunse bursucul Mieroslav cel Viteaz! Trebuie timp, iar înscrisurile trebuie făcute foarte bine, că nu îmi mai doresc greșeli în viață! Am pătimit destul și libertatea îmi este dragă ca și voi, tu și copiii tăi, draga mea prietenă!

– E clar, iar vrei plăcinte cu miere, se amuză veverița Meli cea Roșcată

– Și de ce nu? Că, în primul rând, de când tot punem țara la cale, mă cam înghiontește stomacul! Apoi, mai bune ca tine nu știu cine le face! Și trei, apăi nu sunt eu bursucul de miere?

– Dar nu ți se apleacă? Că, data trecută, abia de am mai prididit să prind și eu una! îl tot înghiontea din vorbe ștrengărești, veverița Meli

– Păi, tu ești de vină!

– De ce?

– Cum de ce? Că le faci prea bune!

Și tot sporovăind așa, ba de una, ba de alta, până au ajuns la căsuța din copac a veveriței Meli cea Roșcată, până i-au chemat pe copii, până au fost preparate plăcintele, s-a înserat.

– Uite, zise Meli, afară s-a înnoptat de-a binelea, e periculos să pleci acum spre casa ta! Mai bine rămâi la mine în noaptea asta, ai unde dormi. Eu oricum dorm cu copiii într-o cameră, iar tu ai cealaltă cameră liberă și un pat bun și pături călduroase și pufoase.

– Nu prea se face, dar acum ai dreptate, că e prea târziu să ies pe afară și prea periculos. Am auzit că, ocrotite de întunericul nopții, umblă unele făpturi nu prea curate la cuget și cu foame de bogății și eu nu sunt bogat! Așa că mulțumesc de ospeție și de găzduire! zise Mieroslav, bursucul.

– Noapte bună, Mieroslav! zise Meli, veverița.

Dar nu mai primi nici un răspuns, Mieroslav adormi de cum se băgă sub pături.

– Urâciosule, zâmbi ștrengărește veverița Meli cea Roșcată! Nici nu știi ce te așteaptă mâine! Te pun să îmi repari acoperișul pe unde s-a mai găurit! Hi, hi, hi, chicoti Meli.

După ce zise asta, Meli suflă în lumânare și toată casa se adânci într-un somn binemeritat!

(va urma)