Se pare că, mai nou, pseudo-jurnalistul de la „Observatorul Național” e interesat de viața privată a cetățenilor

După gafa făcută în fața casei de cultură cu domul Ștefan Adrian Jurca, a sosit și gafa cu viața privată a cetățenilor.

Pseudo-jurnalistul respectiv e pe lângă subiect, nu se interesează de taxele și impozitele care au crescut amețitor dar, în schimb, se interesează de viața privată a cetățenilor. Aveți grijă, trageți-vă draperiile, să nu fiți subiectul lui fierbinte!

În situația în care nu ai informații clare, nu ai voie să le lansezi în spațiul public, deoarece, lansând în spațiul public informații denaturate, zvonuri, poți crea o stare de nesiguranță, care poate duce chiar la panică, în societate. Solicităm public intervenția instituțiilor abilitate, deoarece este un subiect sensibil și tendențios.

„W.R.V.: Bun găsit tuturor. Haideți că am o informație în special pentru…pentru cei din Valea Jiului. Pentru că, de ce nu, trebuie să spunem, în Valea Jiului circulă de câteva zile un zvon legat de un posibil filmuleț cu conținut sexual, în care ar apărea o jurnalistă și un consilier local. Materialul se zvonește ca ar fi în posesia unui lider de sindicat. Nu există nici confirmări pe această temă, nu există nume, iar informațiile nu sunt verificate, deci vorbim, după cum v-am spus, de un zvon. Însă, dacă astfel de material ar exista, deja aici nu discutăm de o problemă de moralitate, ci discutăm de niște probleme din punct de vedere legal. Pentru că filmarea unor persoane, mai ales când acestea întrețin relații sexuale, fie că o fac în spațiul privat sau chiar dacă merg pe un deal, în apropierea unui, să zicem, institut de cercetare cum ar fi INSEMEX-ul, chiar dacă s-ar întâmpla acolo, totuși este o problemă din punct de vedere legal, deci v-am spus, nu vorbim despre moralitate. Legea, după cum știți foarte bine, pedepsește filmarea și distribuirea unor astfel de imagini fără acord, indiferent de cine sunt persoanele. Deci, vă repet încă o dată, nu avem nume, nu avem probe, nu avem confirmări și este posibil să fie doar un zvon care circulă. Rămâne de văzut dacă există un sâmbure de adevăr și bineînțeles dacă există un sâmbure de adevăr și cineva deține un filmuleț în care cineva fiind vorbe care ne-au fost și nouă transmise, ceva despre un fost lider de sindicat.

Acesta ar deține filmulețul. Deci, fostul lider de sindicat, dacă deține acest filmuleț, în care a surprins în ipostaze indecente, să spunem așa, făcând sex, nu știm dacă oral sau normal, o jurnalistă și un consilier local, atunci este o problemă din punct de vedere legal, mai ales dacă acele filmulețe ar exista vreodată șansa să fie distribuite sau să apară pe diverse site-uri.

Aici v-am zis, de urgență, dacă zvonul nu rămâne doar la nivel de zvon, instituțiile statului ar trebui să facă niște verificări și să vadă dacă într-adevăr există acel filmuleț, cine sunt protagoniștii, dacă filmulețul este oferit spre vânzare sau nu, dacă… V-am spus, dacă există și dacă… Cel mai grav ar fi dacă acesta ar fi fost realizat în intimitate, adică într-o locuință, pentru că acolo vorbim clar despre violarea vieții private. Deocamdată suntem la nivelul de zvonuri, zvonul care circulă intens în aceste zile în Valea Jiului…”

Să lămurim câteva chestiuni. Este clar de ce este numit acest personaj pseudo-ziarist. În primul rând, un jurnalist care se respectă, adică un jurnalist adevărat, nu începe cu „. Haideți că am o informație în special pentru…pentru cei din Valea Jiului. Pentru că, de ce nu, trebuie să spunem, în Valea Jiului circulă de câteva zile un zvon…”. Știți de ce? Pentru că dânsul nu cunoaște, din câte se vede, diferența dintre zvon și știre.

 

 

Nu poți vorbi de un zvon ca despre o știre. Să-i spunem noi de ce.

„Diferența principală este că o știre este o informație verificată, bazată pe fapte și documentată, cu surse clare (răspunde la cine, ce, unde, când, de ce, cum), în timp ce un zvon este o informație neverificată, nefondată, care circulă spontan, adesea fără sursă precisă, cu aparență de adevăr, putând fi intenționat falsă sau distorsionată.

Știre (News):

• Verificată: Se bazează pe date, fapte, dovezi.

• Sursă: Are surse clare, citate, context.

• Obiectivitate: Tinde spre obiectivitate, chiar dacă uneori e interpretată (în editoriale, de exemplu).

• Scop: Informarea corectă a publicului.

Zvon (Rumor):

• Neconfirmat: Nu are surse sau dovezi.

• Spontaneitate: Se propagă „din om în om”, de la sine.

• Subiectivitate/Tendențiozitate: Adesea e speculativ, emoțional sau creat pentru a manipula (tendențios).

• Scop: Poate fi de amuzament, de destabilizare, sau pur și simplu o speculație nevinovată, dar e periculoasă în mediul digital.

Pe scurt: O știre e un fapt confirmat, un zvon e o presupunere neconfirmată. Presa profesională filtrează zvonurile pentru a le transforma, dacă este posibil, în știri validate, sau le demască ca atare.” (Sursa: după o căutare cu AI)

Acestea sunt lucruri care se predau la facultatea de jurnalism, dar cum domnul W.R.V. nu are la bază facultatea de jurnalism nu are de unde să le cunoască. Și chiar dacă, în activitatea sa, i-ar fi spus cineva care este diferența dintre știre și zvon, faptul că dânsul tinde să facă dintr-un zvon o știre, îmbrăcându-l fals, denotă și o chestiune de caracter, de etică, că tot o dă în sus și în jos cu etica.

Dar iată ce mai găsim pe internet, folosind AI-ul, despre diferența dintre știre și zvon:

„1. Știrea

O știre este un produs jurnalistic care informează despre evenimente noi, relevante și de interes public. Caracteristicile sale principale includ:

• Verificarea: Informația este confirmată din cel puțin două surse independente înainte de a fi publicată.

• Acuratețea: Se bazează pe fapte concrete, date și declarații oficiale.

• Asumarea responsabilității: Autorul și instituția media își asumă veridicitatea informației sub semnătură.

• Structura: Respectă reguli de redactare clare (ex: „piramida inversată”) și răspunde la întrebările esențiale: Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?.

2. Zvonul

Zvonul este o informație care circulă informal, fără a avea o bază factuală confirmată în momentul difuzării.

• Lipsa verificării: Este o „veste” care trece din om în om, fiind adesea neîntemeiată sau parțială.

• Sursa incertă: Originea informației este adesea vagă sau anonimă („se spune că…”).

• Subiectivitatea: Poate fi distorsionat pe măsură ce este transmis, adăugându-se interpretări sau exagerări.

• Rolul social: Apare adesea în situații de incertitudine, servind ca un mecanism de legătură între diferite niveluri ale societății.

Tabel comparativ rapid

Caracteristică Știre Zvon

Sursă Oficială, identificabilă și verificată Anonimă, neidentificată

Veridicitate Certă, bazată pe dovezi Probabilă sau falsă; neprobată

Canal Mass-media, agenții de presă Comunicare informală, rețele sociale

Responsabilitate Profesională și legală Inexistentă

În jurnalismul modern, publicarea unei informații bazate exclusiv pe zvonuri fără menționarea caracterului lor incert este considerată o abatere deontologică gravă și poate fi catalogată drept dezinformare sau fake news.”

În DEX, zvonul este o informație neîntemeiată, care nu a fost verificată și este tendențioasă.

Revenind la postarea domnului pseudo-jurnalist W.R.V. îl rugăm să ne spună și nouă, mai ales că a spus despre acel zvon că ar fi o știre, cum se face că nu se încadrează la nici o caracteristică principală pentru a fi o știre în adevăratul sens al cuvântului? Dar dânsul o dă ca „știre”.

Dar să nu uităm de gafa care a făcut-o în Colonie cu deszăpezirea, când toată Colonia era sub munți de zăpadă, însă pseudo-jurnalistul a anunțat că sunt deszăpezite toate străzile.

Conform surselor noastre de încredere, pseudo-jurnalistul nu poate scrie despre administrația publică, nu poate scrie despre problemele care sunt la Primăria Municipiului Petroșani dar, în schimb, poate scrie despre viața privată a cetățenilor, chiar de sub balcoanele cetățenilor. Aveți grijă, că mâine puteți fi chiar voi ținta unui subiect fierbinte!

De escapadele actualului primar nu scrie, dar despre cetățeni scrie și, cu atât mai grav, în contextul în care este vorba despre viața lor privată.

Cetățenii îi solicitau public să arate de unde are bani și ce firmă are, că nu este înregistrată la Registrul Comerțului, dar se pare că pseudo-jurnalistul, în loc să prezinte de unde are el bani în firmă, de unde trăiește, se ocupă de viața privată a cetățenilor.

Cititorii noștri sunt oameni deștepți și cu siguranță s-au prins de manevra domnului pseudo-ziarist.