Monica Iacob-Ridzi /Tragedia „Mario” și reverberațiile sale în societatea petroșăneană

Este binecunoscut în România cazul crimei din comuna Cenei, în care doi minori de 13 și 15 ani au omorât un alt minor.

Au existat și există încă multe și diverse reacții din partea opiniei publice, din partea cetățenilor, juriștilor, politicienilor, din partea diferitelor organizații.

O reacție de pe rețeaua de socializare Facebook vine să confirme adevăruri dureroase, ascunse, adevăruri din societatea în care trăim. Este o radiografie a problemelor pe care le întâmpină copiii, tinerii zilelor noastre. Și numai ei, dar ei cu precădere. Însă, în această situație suntem părtași cu toții. Cum? Prin inactivitate, prin „lasă că merge și așa”, prin poziția struțului în fața sumbrelor evidențe, prin pasarea responsabilităților dintr-o parte în alta, etc.

Postăm în rândurile de mai jos respectiva postare. Atragem atenția că postarea vine ca o mănușă pe realitatea de azi, nu doar pe realitatea din Petroșani, ci pe realitatea din toată țara.

„Aveți la comentarii un link adio! Dați click pe el. Atenție limbaj suburban!!!!

Monica Maria Iacob Ridzi nu putea rata tragedia ,,Mario ” pentru a încerca puțină publicitate în condițiile în care există toate șansele ca peste doi ani să o vedem cocoțată pe listele vreunui partid după ce bineînțeles ori coboară ceva desagi cu bani de la conac pe Maleia în jos ori ,,unchiul Florian ” face anumite sponsorizări. Doamna Monica Maria Iacob Ridzi a făcut o petiție, preluată de către presa aservită soțului ei, prin care cere reducerea răspunderii penale a copiilor la 12 ani. Petiția, zice domnia sa, este o chestiune civică, adresată parlamentarilor hunedoreni care nu se implică suficient în acest caz care a zdruncinat societatea românească. Tot doamna în cauză vorbește despre prevenție, droguri etc. Doamna Monica Maria Iacob Ridzi nu ați avut nici o tresărire când au murit copii în spitale (vezi cazul Iași) pentru că nu ați vrut să deranjați autoritățile statului, nu ați avut nici o tresărire când în orașul condus de soțul dumneavoastră de peste 19 ani au fost depistați copii de școală generală care consumau droguri, nu aveți nici o tresărire când copiii de școală generală petrec în cluburi, petreceri organizate de către subordonații soțului dumneavoastră și în localurile prietenilor dumneavoastră. Nu aveți nici o tresărire că Petroșaniul este raiul păcănelelor. În schimb doamna Monica Maria Iacob Ridzi v-ați folosit de câte ori ați putut de copiii dumneavoastră pentru a cere clemență autorităților și nu ați avut nici o tresărire când au apărut în spațiul public înregistrări în care soțul dumneavoastră folosea un limbaj suburban în legătură cu un club școlar și în care era vorba de copii. Copii doamnă, da, copii, sunt capabili ca orice ființă umană de două sentimente: ură și dragoste! Iar cazul ,,Mario ” este despre ură! Linkuri la comentarii.” (Sursa: Facbook)

Desigur, toți avem dreptul la opinii. Noi nu judecăm. Dar, peste tot în România, ceea ce se scrie în această postare este purul adevăr. Doar personajele sunt altele. În rest, sunt aceleași tipare de genul „să nu deranjăm, să nu supărăm boșii”, „să arătăm cu orice preț o imagine bună”, dar imaginea bună o obținem prin ascunderea gunoiului sub preș. Sub un preș îngroșat de interese meschine, afaceri necurate, minciună. Mutilăm astfel viitorul multor generații de acum înainte, prin acest fel de a acționa. Statul nu pune nici acum preț de educație, pe prevenție. Libertatea este înțeleasă de copiii noștri conform celor văzute pe rețelele de socializare, restul (părinți, școală etc.) devine, pentru acest gen de tineri, ceva de care trebuie scăpat.

Asta se întâmplă atunci când statul nu mai pune accent pe educație, pe acordarea șanselor de dezvoltare umană, ci lasă totul baltă iar cei care au mai rămas să țină sus stindardul luptei împotriva mediocrității, a inculturii, a violenței, nu sunt sprijiniți în lupta lor și se simt trădați tocmai de stat prin instituțiile sale și prin cei puși în fruntea lor.

Este clar că nu se poate merge în continuare pe acest drum. Deocamdată statul sare în sus și dă cu barda peste tot și peste toate, așa cum face din 1990 încoace, fără a fi capabil să analizeze în profunzime ce se întâmplă, ori de câte ori se confruntă cu o problemă. Ferească Dumnezeu ca oamenii să ajungă să creadă că însușii statul este problema, prin modul de gestionare al problemelor din toate domeniile!

Înainte auzeam des vorba , referitor la sănătate, care spunea că „dacă nu te îngrijești tu, nimeni nu o va face mai bine ca tine”. Azi, auzim de ce în ce mai des vorba care spune că „dacă nu te aperi tu, nimeni nu o va face”. Știți de ce? Pentru că în ziua de azi oamenii se simt din ce în ce mai mult lăsați de izbeliște și cred că statul nu îi apără.