Gabor Vasile Ioan acuză că este hărțuit și face acuzații la adresa polițiștilor și a procurorului-șef al Parchetului din Petroșani/VIDEO

Am primit la redacție două materiale video, în care, în unul din ele, Gabor Vasile Ioan se plânge în gura mare, pe domeniul public, că este urmărit și hărțuit de Câmpean Andrei, iar în celălalt material Câmpean Andrei spune că a fost înjurat de Gabor Vasile Ioan încă de pe scările poliției Petroșani, de față cu niște polițiști care nu au luat nicio măsură împotriva lui. Domnul Câmpean Andrei se întreabă de ce se întâmplă aceste lucruri și dacă respectivul Gabor Vasile Ioan este protejat, pentru că mereu face scandal și amenință polițiștii și procurorii. Cum de polițiștii i-au permis lui Gabor Vasile Ioan să înjure de pe scările poliției, de față cu polițiștii, se mai întreabă domnul Câmpean Andrei.

Pe de altă parte, celălalt material este de fapt o filmare făcută de Gabor Vasile Ioan pe TikTok, în care acesta îl filmează pe Câmpean Andrei lângă Poliția Petroșani și se plânge de mai multe lucruri, cu accent pe faptul că este urmărit și hărțuit de Câmpean Andrei.

Gabor Vasile Ioan spune, în respectivul live pe care l-a postat pe TikTok, folosind un ton ridicat, că numitul Andrei Câmpean îl hărțuiește, că umblă după el oriunde se duce și că îl filmează, că vorbește lucruri neadevărate despre el și nu-i dă pace.

Gabor Vasile Ioan spune, referindu-se la Andrei Câmpean că de „acest animal” care nu-l lasă în pace, se plâng toți cetățenii din Petroșani și că poliția îl ține în brațe.

După ce Gabor Vasile Ioan îl întreabă pe Câmpean Andrei că ce vrea de la el, ce are cu el, transmite domnului comandant al Poliției Petroșani și domnului procuror-șef de la parchetul Petroșani un mesaj n care le cere să-l oprească pe „acest animal”, că nu se mai poate cu el, că vine după el oriunde merge, îl filmează, îi adresează cuvinte jignitoare.

Gabor Vasile Ioan mai spune despre Câmpean Andrei că acesta ar avea pe cineva în poliție pe care îl sună personal când are probleme și îi spune să trimită rapid un echipaj de poliție, de parcă acel Câmpean Andrei ar fi comandantul poliției.

Gabor Vasile Ioan le spune, pe acel live, domului comandant al poliției din Petroșani și domnului procuror-șef de la Parchetul din Petroșani, că Andrei Câmpean și-a pus camere de supraveghere pe blocul în care stă și acele camere sunt îndreptate sper casa lui Gabor Vasile Ioan, iar despre acest lucru, Gabor Vasile Ioan spune că Andrei Câmpean nu are voie să facă.

Apoi, Gabor Vasile Ioan spune că Andrei Câmpean nu are voie să filmeze cu bodycam-ul pe care îl are la piept, pentru că nu ar fi omologat, dar acesta filmează și hărțuiește oamenii, se ia de ei, îi postează pe un site de-al lui, news.vj., unde scrie despre ei lucruri neadevărate, le truchează imaginea, apoi face tot felul de plângeri la poliție, procuratură etc.

Gabor Vasile Ioan mai spune despre Câmpean Andrei că are foarte multe plângeri foarte multe plângeri la poliție și că, venind Gabor Vasile Ioan la poliție, s-a întâlnit cu domnul Iacob de la judiciar, l-a oprit pe acesta, i-a zis acestuia dacă i se pare normal ce face Andrei Câmpean, dar domnul Iacob nu l-a băgat în seamă pe Gabor Vasile Ioan.

Gabor Vasile Ioan crede că Andrei Câmpean este pus să facă tot ce face de către cei din Poliția Petroșani, care se folosește de el ca să facă rău oamenilor, că dacă un polițist are ciudă pe cineva, îl sună pe Câmpean Andrei, pe „nemernicul acesta” și îi spune ce să facă.

Gabor Vasile Andrei spune, cu adresă către domnul prim-procuror, că l-a condamnat la 1 an și 8 luni cu executare, nevinovat, și îl întreabă dacă este normal ce se întâmplă, că nu face dreptate. Apoi spune că vine el să-l filmeze zilnic, să-l hărțuiască pe domnul prim-procuror, ca să vadă dacă acestuia îi convine sau nu. Gabor Vasile Ioan spune că el are 5 copii, familie, casă, e integrat în societate, lucrează, că are mai multe meserii și că merită să trăiască liber. După care îl întreabă pe domnul prim-procuror dacă trebuie să fie hărțuit de „un animal ca acesta, un găinar ca ăsta, pe care poliția îl ține în spate și nu vrea nicicum să ia măsuri și ține dosarele cu el la sertare, ani de zile”. După care, Gabor Vasile Iona îl întreabă pe domnul prim-procuror, de ce îi dă lui Andrei Câmpean clasări la orice dosar.

Gabor Vasile Ioan spune că Andrei Câmpean îl monitorizează pas cu pas și îl roagă pe domnul prim-procuror să ia măsuri urgente în privința lui Andrei Câmpean, să-i trimită dosarele lui Andrei Câmpean în judecată., să fie cumva oprit prin hotărâre judecătorească. De cinci ani de zile, susține Gabor Vasile Ioan, acesta e roagă de domnul prim-procuror să îi ia de pe capul lui Gabor Vasile Ioan pe interlopi, ca să nu-l mai jignească, să nu mai facă live-uri, să nu-l mai denigreze, în schimb, a ajuns el inculpat, care nu a făcut nimic rău, nu a vândut droguri, arme, nu a făcut trafic cu femei.

La final, Gabor Vasile Ioan îl întreabă pe domnul prim-procuror de la Parchetul din Petroșani de ce are ciudă pe el și dacă acesta are ciudă pe el pentru că i-a zis domnului prim-procuror că acesta că a ținut interlopii în spate și că a luat bani grei de le-a clasat dosare interlopilor.

Având în vedere cele de mai sus, poliția trebuie să ia măsuri împotriva lui Gabor Vasile Ioan, pentru folosirea de cuvinte și expresii jignitoare în spațiul public, pentru că a făcut scandal pe domeniul public și pentru că a folosit un ton ridicat pe domeniul public, toate la adresa lui Câmpean Andrei.

În ce privește afirmațiile făcute de Gabor Vasile Ioan la adresa polițiștilor și a domnului procuror-șef de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani, acestea nu credem că au acoperire.

Iată ce spune legea, pe scurt, despre folosirea de cuvinte și expresii jignitoare în spațiul public și despre aducerea de acuzații nefundate în spațiul public.

„În legislația din România, folosirea de cuvinte și expresii jignitoare, precum și aducerea de acuzații nefondate în spațiul public pot atrage răspunderea civilă delictuală (pentru încălcarea dreptului la onoare, demnitate și reputație), iar în anumite cazuri, răspunderea contravențională sau penală.

Iată o sinteză a principalelor consecințe juridice și a modului în care este reglementat acest comportament:

1. Răspunderea Civilă (Codul Civil)

Acesta este cel mai des utilizat mecanism juridic. Persoana jignită sau acuzată pe nedrept poate da în judecată autorul în instanțele civile (acțiune în răspundere civilă delictuală) în baza următoarelor articole:

• Articolul 72 (Dreptul la demnitate): Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. Este interzisă orice atingere adusă, onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor legale.
• Articolul 252 și următoarele: Reglementează apărarea drepturilor nepatrimoniale. Instanța de judecată poate obliga persoana vinovată:
  • Să înceteze încălcarea și să interzică aplicarea ei pe viitor.
  • Să publice hotărârea de condamnare pe cheltuială proprie (pentru restabilirea reputației victimei).
  • Să plătească despăgubiri materiale și morale pentru prejudiciul de imagine cauzat.

2. Ce este considerat „Spațiu Public”?

Instanțele din România (inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție) au stabilit clar că rețelele de socializare (Facebook, Instagram, TikTok etc.) sunt considerate spațiu public.

• Prin urmare, o jignire sau o acuzație lansată într-o postare sau chiar într-un comentariu pe o rețea socială este tratată exact ca și cum ar fi fost rostită pe stradă, la televizor sau într-un ziar.

3. Răspunderea Contravențională (Amenzi)

Dacă fapta nu este destul de gravă pentru a fi considerată infracțiune, ea poate fi sancționată conform Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială:

• Săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare ori vulgare de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor se sancționează cu amendă contravențională. Poliția poate aplica aceste amenzi în urma unei plângeri.

4. Răspunderea Penală

Deși infracțiunile de insultă și calomnie au fost abrogate din Codul Penal român, acuzațiile nefondate pot intra sub incidența altor infracțiuni stricte, în funcție de context:

• Inducerea în eroare a organelor judiciare (Art. 268 Cod Penal): Dacă acuzațiile nefondate constau în sesizarea penală fictivă a poliției sau procuraturii împotriva unei persoane (știind că este nevinovată), fapta este infracțiune și se pedepsește cu închisoare sau amendă penală.
• Hărțuirea (Art. 208 Cod Penal): Dacă jignirile și acuzațiile sunt repetate, sistematice și provoacă o stare de temere sau suferință psihică victimei, fapta poate fi încadrată la hărțuire.”

VIDEO