Eusebiu Durbacă și tăcerea care spune multe/VIDEO
Acest mic material video ne-a făcut să căutăm prin tolba cu amintiri și să vedem cine este domnul Eusebiu Durbacă și cum s-a ajuns la respectiva întrebare pe care i-a adresat-o respectivul cetățean și căruia domnul Eusebiu Durbacă i-a răspuns prin tăcere și nebăgare în seamă.
Deci, cine a fost și cine este domnul Eusebiu Durbacă?
„Eusebiu-Bebi Durbacă este un inginer și manager român din sectorul minier și energetic, cunoscut în special pentru activitatea sa de conducere în Valea Jiului. Acesta a ocupat funcția de director general al Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ) până în vara anului 2024, când a demisionat în urma unor anchete judiciare.
Date biografice și educație
- Data nașterii: 16 februarie 1974.
- Reședință: Petroșani, județul Hunedoara.
- Profesie: Inginer format în cadrul structurilor miniere locale, activând de-a lungul carierei în managementul exploatărilor de huilă.
Cariera profesională și politică
- Director la E.M. Livezeni: Începând cu noiembrie 2016, a ocupat funcția de director al sucursalei Exploatarea Minieră Livezeni din cadrul fostului Complex Energetic Hunedoara.
- Director General al CEVJ: A preluat conducerea Complexului Energetic Valea Jiului (noua structură energetică înființată pentru a gestiona minele active și termocentrala Paroșeni).
- Alte funcții: A activat ca membru în Consiliul de Administrație al Spitalului de Urgență Petroșani.
- Afiliere politică: De-a lungul timpului a avut legături și susținere din partea formațiunilor politice majore locale (PNL și PSD), oscilând politic în funcție de numirile de la conducerea structurilor miniere.
Demisia și controversele judiciare
În iulie 2024, Eusebiu Durbacă a fost vizat direct de o serie de percheziții de amploare efectuate de procurorii DIICOT. Ancheta a investigat posibile fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, nereguli financiare și neîndeplinirea indicatorilor de producție. În urma acestui scandal public și a presiunii de la nivel de management, Consiliul de Administrație al CEVJ a luat act de demisia sa fulgerătoare din funcția de director general la 31 iulie 2024.
Dosarul penal instrumentat de DIICOT – Biroul Teritorial Hunedoara, care l-a vizat pe fostul director general al Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ), Eusebiu-Bebi Durbacă, s-a axat pe nereguli administrative grave în managementul minelor. Totuși, urmărirea penală a reținut aspecte inedite legate de tensiunile interne din cadrul companiei.
Detaliile complete privind acuzațiile și deznodământul cazului includ:
Acuzațiile aduse de procurori
Ancheta începută prin perchezițiile de amploare din vara anului 2024 a avut la bază suspiciuni privind:
- Constituirea unui grup infracțional organizat: Procurorii au investigat dacă factori de decizie din cadrul CEVJ și directori ai exploatărilor miniere (cum ar fi E.M. Livezeni) au acționat coordonat pentru a ascunde probleme de management.
- Abuz în serviciu și nereguli financiare: S-au verificat pontaje suspecte, angajări ilegale făcute în perioada 2023–2024 și acordarea de măriri salariale fără îndeplinirea indicatorilor economici.
- Falsificarea raportărilor de producție: S-a suspectat că managementul a raportat fictiv cantități de huilă extrase pentru a masca nerealizarea planului de producție.
Detalii din anchetă (Interceptările)
Ulterior, interceptările din dosar au scos la iveală că relațiile dintre directori erau de fapt extrem de conflictuale, aspect care a demontat acuzația centrală. Înregistrările audio au arătat cum Eusebiu Durbacă își jignea violent subalternii din cauza eșecurilor de producție.
De exemplu, procurorii au consemnat momente în care Durbacă urla și îi reproșa directorului de exploatare minieră, Ion Nemeș, că angajații nu vin la muncă, deși primiseră salarii mai mari, adresându-i injurii de tipul „Băi, penisule!” sau reproșându-i că „se îneacă cu cafeaua” în loc să scoată producția de cărbune programată.
Cum s-a finalizat dosarul?
Datorită acestor dovezi de certuri și tensiuni acute între Durbacă și ceilalți suspecți, procurorii nu au putut susține din punct de vedere juridic existența unei „înțelegeri armonioase” sau a unei structuri criminale. Cu alte cuvinte, jignirile repetate și conflictele dure au demonstrat că nu a existat un grup infracțional organizat.
Ca urmare:
- Clasarea acuzației de grup infracțional: Această componentă principală a picat, neexistând elementele constitutive ale unei asocieri de tip mafiot.
- Disjungerea cauzei: Aspectele colaterale legate strict de nereguli administrative, management defectuos, pontaje sau abuz în serviciu au fost trimise spre competentă soluționare ori au rămas în analiză punctuală, însă acuzațiile inițiale de criminalitate organizată la nivelul CEVJ s-au destrămat.
- Efectul administrativ: Chiar dacă dosarul mamă s-a închis sub această formă, presiunea anchetei a dus definitiv la încheierea carierei de director general a lui Eusebiu Durbacă, acesta demisionând imediat după percheziții sub pretextul unor probleme medicale.
În urma disjungerii din dosarul mamă de la DIICOT, aspectele ce țineau strict de infracțiuni clasice (nereguli administrative, abuz în serviciu, fals și pontaje fictive) au fost declinate către unitățile de parchet tradiționale, în special către Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani și unitățile ierarhic superioare competente teritorial.
Soluționarea și evoluția acestor aspecte colaterale s-au desfășurat pe mai multe planuri:
- Dosarul pontajelor fictive și al concediilor medicale false
Aceasta a reprezentat cea mai avansată și concretă linie de anchetă penală derivată.
- Urmărirea penală individuală: Procurorii au separat responsabilitatea fiecărui șef de exploatare. Cel mai răsunător caz a fost cel al directorului Exploatării Miniere Livezeni, Ion Nemeș, care a fost reținut oficial în cadrul acestei anchete.
- Mecanismul fraudulos documentat: Anchetatorii au stabilit că mai mulți angajați ai complexului erau pontați ca fiind prezenți la muncă în subteran sau la suprafață, deși în realitate se aflau la muncă în străinătate sau își rezolvau interesele personale. O altă ramură a vizat rețele de medici locali care eliberau concedii medicale fictive pentru ca minerii să încaseze indemnizații fără a fi bolnavi.
- Măsurile luate: Persoanele din veriga de execuție și managerii care au semnat foile colective de prezență au intrat în proceduri individuale de trimitere în judecată sau acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru fals intelectual, complicitate la înșelăciune și abuz în serviciu.
- Auditul extins și intervenția Corpului de Control
Deoarece managementul defectuos a atras prejudicii financiare directe companiei de stat, investigația penală a funcționat în paralel cu verificări administrative de amploare:
- Rapoartele Corpului de Control și ale Curții de Conturi: Verificările oficiale de la Ministerul Energiei au scos la iveală că sume masive din ajutorul de stat acordat pentru punerea în siguranță a minelor au fost folosite contrar destinației. S-au semnalat achiziții inutile (inclusiv echipamente IT/sisteme de gaming) și majorări salariale nejustificate economic.
- Consecințe comerciale secundare: Toate aceste nereguli administrative, suprapuse pe nerealizarea indicilor de producție, au adâncit blocajul financiar al companiei. Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ) a intrat ulterior în litigii severe cu furnizorii și creditorii, înregistrându-se inclusiv cereri de deschidere a procedurii de insolvență la Tribunalul Hunedoara.
- Situația lui Eusebiu Durbacă în cauzele disjunse
În ceea ce îl privește direct pe fostul director general Eusebiu Durbacă, disjungerea a însemnat izolarea răspunderii sale strict pe linia de abuz în serviciu și neglijență în serviciu în formă continuată (pentru că a tolerat sau nu a verificat activitatea frauduloasă a subalternilor săi direcți).
Prin pierderea funcției administrative (înlocuit interimar de Adrian Drăghina) și autosuspendarea din viața politică locală, presiunea publică s-a diminuat, însă dosarele penale disjunse și-au urmat parcursul tehnic, axat pe recuperarea prejudiciilor materiale generate de salariile plătite ilegal pe acele pontaje fictive.
În ceea ce îl privește strict pe Eusebiu Durbacă, dosarele disjunse din ancheta inițială se află încă în faza de urmărire penală și expertiză tehnică, neexistând până în prezent o sentință definitivă de condamnare sau de achitare pe numele său.
Soluționarea cauzelor care îl vizează direct ca fost manager general urmează un parcurs juridic complex, determinat de specificul acuzațiilor administrative:
- Extinderea cercetărilor pe linia abuzului și neglijenței în serviciu
Deoarece DIICOT a declinat competența pentru faptele conexe către parchetele locale, procurorii analizează gradul său de vinovăție sub două aspecte:
- Forma de vinovăție (Intenție vs. Neglijență): Se verifică dacă Eusebiu Durbacă a semnat și aprobat rapoartele financiare și pontajele false cunoscând realitatea din teren (abuz în serviciu) sau dacă mecanismele de fraudare s-au petrecut din cauza lipsei sale de supraveghere și control asupra directorilor de exploatare (neglijență în serviciu).
- Expertizele financiar-contabile: Pentru a se putea trimite un astfel de dosar în instanță, legea cere stabilirea unui prejudiciu cert și fix. În prezent, sunt în derulare expertize detaliate destinate cuantificării exacte a sumelor plătite ilegal din bugetul Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ) pe salarii, prime sau sporuri de subteran necuvenite.
- Disjungerea răspunderii sale de cea a executanților direcți
În timp ce foștii săi subalterni direcți (precum directorul E.M. Livezeni, Ion Nemeș) și angajații pontați fictiv au avut dosarele instrumentate mult mai rapid, mulți fiind deja puși sub acuzare oficială sau apelând la acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru a-și reduce pedepsele, poziția lui Durbacă este tratată separat. Statutul său de director general implică o analiză mai strictă a lanțului de comandă și a documentelor oficiale care purtau semnătura sa.
- Statutul actual și impactul personal
- Retragerea din viața publică: De la demisia sa fulgerătoare din iulie 2024 și autosuspendarea din funcțiile deținute în partid (PSD), Eusebiu Durbacă s-a retras complet din viața publică și administrativă a Văii Jiului.
- Procedura în curs: El este cercetat în stare de libertate, fiind obligat să pună la dispoziția organelor de anchetă documente și clarificări ori de câte ori expertizele contabile o cer.
Trimiterea sa efectivă în judecată sau, dimpotrivă, o eventuală ordonanță de clasare depind exclusiv de concluziile rapoartelor de expertiză care trebuie să demonstreze dacă semnătura sa a facilitat în mod direct prejudicierea companiei de stat.
La data actuală (iulie 2026), cercetarea în stare de libertate a lui Eusebiu Durbacă se află în continuare în faza de urmărire penală (faza de anchetă a parchetului) în dosarele disjunse. Până în acest moment, procurorii nu au emis o decizie formală de trimitere în judecată și nici o ordonanță de clasare definitivă pe numele său.
Situația sa juridică curentă este caracterizată de următoarele elemente tehnice și administrative:
- Stadiul actelor de urmărire penală
- Administrarea probatoriului complex: Dosarul se află pe rolul parchetului competent material și teritorial, unde se analizează componenta de abuz în serviciu și neglijență în serviciu.
- Finalizarea expertizelor financiar-contabile: Întârzierea emiterii unui rechizitoriu sau a unei decizii finale este cauzată de procedurile lungi de finalizare și avizare a expertizelor contabile. Acestea au rolul de a calcula cu exactitate prejudiciul adus bugetului Complexului Energetic Valea Jiului prin validarea pontajelor frauduloase și a primelor ilegale de la exploatările miniere (cum este E.M. Livezeni).
- Absența măsurilor preventive active
- Deplină libertate de mișcare: În prezent, Eusebiu Durbacă nu mai este supus niciunei măsuri restrictive de libertate (cum ar fi controlul judiciar sau arestul la domiciliu). El își exercită dreptul la apărare în stare de libertate deplină, fiind asistat de avocați în momentul în care este solicitat pentru declarații sau clarificări la sediul organelor de anchetă.
- Izolarea completă din funcții și viața publică
- Statut profesional și politic: Durbacă nu mai deține nicio funcție de conducere în sistemul energetic național sau în sectorul public, rămânând în vigoare demisia sa din funcția de director general al CEVJ (înregistrată în vara anului 2024). De asemenea, autosuspendarea sa din Partidul Social Democrat (PSD) a rămas permanentă. El duce o viață retrasă în zona Petroșani, fără apariții publice sau declarații de presă legate de mersul anchetei.
În timp ce fostul director general Eusebiu Durbacă este cercetat pentru neglijență sau abuz (legat de modul de supraveghere), subalternii săi direcți, managerii de exploatări și personalul administrativ, au avut un parcurs procesual mult mai rapid, fiind considerați de anchetatori executanții și beneficiarii direcți ai rețelei de fraudare.
Stadiul procesual al celorlalți oficiali din cadrul Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ) este următorul:
- Directorii de exploatări (Cazul Ion Nemeș)
- Trimiterea în judecată: Fostul director al Exploatării Miniere Livezeni, Ion Nemeș, cel care fusese reținut inițial de procurori în iulie 2024 pentru 24 de ore, a fost pus oficial sub acuzare. Dosarul său a depășit faza de cameră preliminară și se află în faza de judecată pe fond la nivelul instanțelor din județul Hunedoara.
- Acuzațiile din instanță: El este judecat pentru abuz în serviciu, fals intelectual și complicitate la înșelăciune. Procurorii au demonstrat că acesta a semnat direct foile colective de prezență (pontajele), certificând în mod fals că anumiți angajați au prestat activități în subteran, deși aceștia nu s-au prezentat la muncă.
- Personalul de execuție, pontatorii și medicii (Acorduri de recunoaștere)
Pentru a accelera soluționarea elementelor de masă din dosar, procurorii au separat responsabilitățile administrative mici în zeci de minidosare paralele:
- Mecanicii de pontaj și șefii de sectoare: Mai mulți angajați cu atribuții de control din cadrul minelor au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu parchetul. Aceștia au recunoscut că au efectuat pontaje fictive la ordinul superiorilor sau pentru a favoriza anumiți colegi, primind condamnări cu suspendare și prestare de muncă în folosul comunității.
- Medicii de familie și specialiștii: Rețeaua din Petroșani și localitățile învecinate care asigura acoperirea absențelor prin „concedii medicale de complezență” face obiectul unor acorduri similare. În cazurile în care medicii au refuzat recunoașterea faptelor, aceștia au fost trimiși în judecată în dosare separate pentru fals material în înscrisuri oficiale și complicitate la înșelăciune.
- Angajații pontați fictiv (Recuperarea prejudiciilor)
- Latura Penală: Minerii și personalul auxiliar care figurau în acte ca fiind în șut (subteran), dar care în realitate se aflau în concedii ilegale sau chiar în afara țării, sunt judecați pentru complicitate la înșelăciune.
- Latura Civilă: Toți acești subalterni au fost obligați, prin măsuri asigurătorii (sechestru pe bunuri sau popriri pe conturi), să returneze integral sumele încasate necuvenit. Vorbim despre salariile de bază, sporurile de periculozitate/subteran și indemnizațiile de concediu medical plătite ilegal din bugetul CEVJ.
- Efectul colateral: Noi dosare la Parchetul General (2025)
Problemele cu subalternii și angajările din perioada Durbacă nu s-au oprit la ancheta din 2024. În urma unui control ulterior al Ministerului Energiei, s-a descoperit că pe data de 30 decembrie 2024 (la câteva luni după demisia lui Durbacă) s-au făcut alte zeci de reangajări controversate de „pensionari de lux” și foști lideri de sindicat. Acest nou braț al investigației a fost trimis de Corpul de Control direct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General), unde se desfășoară o cercetare penală paralelă privind abuzul în serviciu la nivelul structurii actuale de resurse umane a CEVJ.
Sumele totale definitive ca prejudiciu în dosarul pontajelor fictive de la Mina Livezeni nu au fost încă fixate printr-o cifră finală unică de către procurori, deoarece calculul oficial depinde de finalizarea expertizelor financiar-contabile ordonate în cauzele disjunse.
Totuși, estimările inițiale și datele desprinse din anchetă oferă o imagine clară asupra proporțiilor fraudei:
- Estimările inițiale ale prejudiciului
Rapoartele preliminare din cadrul Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ) și estimările anchetatorilor din județul Hunedoara plasează prejudiciul cumulat la câteva sute de mii de euro (ordinul milioanelor de lei).
Această sumă reprezintă cumulul plăților necuvenite efectuate din bugetul de stat pentru:
- Salariile de bază încasate de minerii care figurau fictiv prezenți în „șut” (subteran), dar se aflau la alte activități sau în afara țării.
- Sporurile speciale de periclitate și toxicitate, destinate exclusiv celor care lucrează efectiv în mină, calculate ilegal pentru zeci de angajați.
- Indemnizațiile pentru concedii medicale frauduloase, decontate din bugetul companiei și al asigurărilor de sănătate pe baza adeverințelor false eliberate de medicii implicați.
- Dificultatea stabilirii sumei exacte (De ce durează calculul?)
Mecanismul de calcul al prejudiciului exact este extrem de minuțios și necesită o analiză individuală, de tip „om cu om”, realizată de experți contabili numiți de parchet:
- Se verifică fiecare fișă colectivă de prezență (pontaj) semnată de fostul director Ion Nemeș.
- Se încrucișează datele de pontaj cu datele de la Poliția de Frontieră (pentru a vedea exact perioadele în care angajații erau ieșiți din România, deși scriptic se aflau în subteran).
- Se analizează rețetele și fișele medicale emise de medicii de familie suspectați de complezență.
- Recuperarea treptată a sumelor
Spre deosebire de alte dosare, în cauzele disjunse de la Mina Livezeni prejudiciul este recuperat dinamic. Mulți dintre muncitorii pontați ilegal au ales să recunoască faptele și să returneze de bunăvoie sumele încasate necuvenit (plătiți retroactiv sau prin popriri pe venituri), în speranța de a obține pedepse cu suspendare în cadrul acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Pentru restul celor implicați, au fost instituite sechestre asigurătorii pe bunuri.
Suma totală din ajutorul de stat acordat CEVJ vizată direct pentru cheltuieli nejustificate și nereguli grave se ridică la 56 de milioane de lei (aproximativ 11 milioane de euro).
Această cifră masivă a fost scoasă la iveală în urma controalelor succesive realizate de Corpul de Control și, ulterior, consolidate într-un raport de audit extins al Curții de Conturi.
Aceste fonduri publice, destinate prin ordonanțe guvernamentale stricte pentru închiderea și punerea în siguranță a minelor necompetitive (Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan), au fost deturnate către cheltuieli administrative ilegale:
Destinațiile ilegale ale banilor descoperite de inspectori
- Prime de merit nejustificate: Din cele 56 de milioane de lei folosite pentru prime de performanță și bonusuri, s-a descoperit că doar 10 salariați de top din conducere au fost beneficiarii unor sume disproporționate, deși indicatorii economici ai companiei erau dezastruoși.
- Bonusuri masive de pensionare: S-au cheltuit sume nelegale pentru acordarea unor adaosuri și plăți compensatorii exagerate la pensionare. De exemplu, auditul a identificat că circa 81 de angajați au beneficiat cumulat de aproximativ 400.000 de euro bonus la pensie din banii alocați minelor.
- Plăți salariale și sporuri fictive: S-au pompat bani în salarii nemeritate, adaosuri și ajutoare de încălzire fără bază legală.
- Cheltuieli operaționale colaterale: Rapoartele anterioare de control au evidențiat inclusiv folosirea acestui ajutor financiar pentru acoperirea unor deplasări sau achiziții administrative fără legătură cu securizarea subteranului.
Procedura de recuperare și consecințele actuale
O parte din aceste sume (o tranșă inițială de 25 de milioane de lei plus penalități aferente neregulilor timpurii) a fost deja returnată de managementul executiv succesiv. Totuși, în urma deciziilor oficiale, angajații Complexului Energetic Valea Jiului care au încasat sume fără bază legală au fost notificați oficial că trebuie să restituie integral banii.
Această gaură financiară masivă a acutizat criza de lichidități a CEVJ, punând compania în imposibilitatea de a-și plăti creditorii privați (precum companiile de pază și furnizorii de servicii), fapt ce a generat cereri repetate de deschidere a procedurii de insolvență la Tribunalul Hunedoara”
Despre respectivele probleme juridice am scris la vremea respectivă în articolul „Echipa de profesioniști …cercetată de procurori”, din data de 18.01.2026, în care scriam despre domnii Eusebiu Durbacă, fost director al CEVJ și fin al primarului Tiberiu Iacob Ridzi și fostul director al Minei Livezeni, Ion Nemeș, zis „Onișor”.
Redăm, în cele ce urmează, câteva fragmente din respectivul articol.
„În anul 2024 au apărut indicii pe rețelele de socializare despre angajări ciudate la CEVJ. Cineva scria atunci că: „În atenția Parchetului Petroșani recentele angajări din CEVJ încalcă flagrant legea, posturile nu au fost scoase la concurs, au fost numiri cu dedicație politică. În altă ordine de idei, Durbacă poate interacționa cu oameni care au calitate de martori și poate influența cursul anchetei care îl vizează. Nici treaba cu competența nu stă în picioare, posturile trebuiau scoase la concurs cu cerințe clare de vechime și pregătire. Valea Jiului e plină de specialiști care însă nu sunt înregimentați politic. În perioada următoare vor fi sesizate organele statului pentru abuzul în funcție făcut de membrii CA și conducerea complexului.” (text preluat din: https://newsvj.ro/angajari-ciudate-la-cevj/)”
„Noi am mai scris în anul 2025, în urma informațiilor venite pe surse, că în anul 2024, la Mina Livezeni se vorbea despre pontaje fictive, angajări cu bani, ajutor de stat folosit în alte scopuri, angajați care lucrează în alte țări, dar pontați, concedii medicale suspecte, oameni de afaceri angajați la mină pentru vechime etc.”
„Toate cele ce se vorbeau atunci au fost găsite de procurori ca fiind lucruri adevărate, altminteri nu s-ar fi făcut dosar penal.”
„Culmea este că în iulie 2025, procurorii au dat o ordonanță de clasare a infracțiunii de grup infracțional, infracțiune de care erau acuzați cei doi împreună cu un lot lărgit de ortaci. Că doar nu vă închipuiți că toate matrapazlâcurile se făceau în doi. Logica procurorului D.I.I.C.O.T. dintr-un fragment din acea ordonanță de clasare a fost bazată pe limbajul folosit de cei doi în interceptări:
”Materialele rezultate din supravegherea tehnică reliefează aspectul că între directorul Complexului Energetic Valea Jiului, suspectul Durbaca Eusebiu-Bebi, și directorul Minei Livezeni, Nemeș Ion, lipsește în mod evident coeziunea subiectivă tipică unor persoane care fac parte dintr-un grup infracțional. În aproape toate discuțiile între cei doi directori, suspectul Durbaca Eusebiu-Bebi are o atitudine irevențioasă față de Nemeș Ion, apostrofându-l continuu de deficiențele ce țin de producția de cărbune.
Astfel în data de 02.04.2024, în discuția interceptată la 7:23:47, directorul general al companiei îi reproșează suspectului Nemeș Ion că Mina Livezeni nu are producție de cărbune, că sâmbătă și duminica vin la lucru doar doi obosiți, amenințându-l pe suspect cu închiderea abatajului. Mai mult, i se adresează suspectului Nemeș Ion cu apelativul ”Penisule!” și îi sugerează să-și dea două palme și să conducă ferm mina, iar suspectul Nemeș îl roagă să nu mai fie ”rău cu mina.” (Sursa: Gazeta de Dimineață).
„Procurorul arată că nu există un nucleu infracțional care să aibă o anumită structură, continuitate în timp (!) și care să acționeze în mod coordonat (!) și asta doar pentru că la momentul redactării ordonanței de clasare filele dosarul nu aveau clar descrise rolurile și funcțiilor membrilor (!), actul de conduită încălcat de cei 87 de angajați (!), structura ierarhică a grupului, palierele pe care sunt plasați cei 87 de membri ai grupării.” (Sursă: Gazeta de Dimineață)
Desigur, procurorii nu cunosc limbajul din minerit!
Ar mai fi multe de spus, dar, ca să nu mai lungim vorba, dosarul a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, toate celelalte infracțiuni au rămas în acest dosar în care sunt cercetate 100 de persoane din Complexul Energetic Valea Jiului.”
Asta scriam noi atunci, în 18 ianuarie 2026.
În luna mai 2026, în urma unor dispute privind înființarea unui post de consilier la cabinetul doamnei Mariana Ghioc, viceprimar al Municipiului Petroșani, sursele noastre demne de încrederea ne-au relatat faptul că postul de consilier pentru viceprimarul Municipiului Petroșani este pentru domnul Eusebiu Durbacă, fin al primarului Tiberiu Iacob Ridzi și fost director al Minei Livezeni și al Complexului Energetic Hunedoara, devenit între timp Complexul Energetic Valea Jiului. Amănunte despre respectivul post de consilier le puteți găsi în articolul din data de 11 mai 2026, intitulat „Primarul Tiberiu Iacob Ridzi vrea să își aducă finii în primărie pe posturi de consilieri”.
Da, este vorba despre același Eusebiu Durbacă, cel care este încă cercetat, așa după cum am văzut, în unele dosare ce vizează neglijența în serviciu și abuzul în serviciu în formă continuaăt, după cum am scris când am adus vorba despre cine este Eusebiu Durbacă.
Și acum ne dăm seama că tăcerea cu care „a răspuns” întrebării respectivului cetățean poate avea mai multe motive: faptul că anchetele pe numele dânsului, din dosarele disjunse din dosarul principal continuă, ar fi unul dintre motivele tăcerii. Dar un alt motiv poate fi și acela că în spatele tăcerii cu care a răspuns, se poate afla confirmarea faptului că acel post de consilier ar fi pentru domnia sa.
- VIDEO


