Chemat la audieri la Poliția Petroșani, dar fără să fie trecut în registru/VIDEO

Astăzi, 08.09.2026, la ora 8:30, domnul Andrei Câmpean a fost chemat la audieri la domnul polițist Bâra Bogdan. Dar, surpriză, domnul Câmpean Andrei nu a fost trecut în registrul de control acces (numit adesea și registru de poartă sau registru de evidență a persoanelor intrate/ieșite) și, implicit, nu îi apare semnătura pe acel registru.

În acest sens, iată ce a spus domnul Câmpean Andrei pe o înregistrare trimisă la redacție, dar scoasă și în spațiul public pe Facebook:

„În această dimineață am fost chemat la poliție, la o declarație la domnul Bâra Bogdan, și ce s-a întâmplat? Nu am fost trecut în registru. Asta s-a întâmplat! Poate vor vedea cei de la I.P.J. Hunedoara acest lucru! Și totuși, poate terminăm cu hărțuirea asta, poate terminăm cu modul acesta milițienesc. Încercăm să constrângem persoanele să declare ce vor să audă polițiștii? Nu știm. Domnilor de la I.P.J. Hunedoara, domnule Todea, ce ziceți, vă puteți uita pe registru? Eu am semnat în dimineața asta, acum, la 8:30 când am fost chemat la audieri?”

Să vedem ce spune legea în astfel de cazuri.

„Absolut toate persoanele care intră într-o unitate de Poliție pentru a fi audiate trebuie înregistrate în registrul de control acces (numit adesea „registru de poartă” sau evidența persoanelor intrate/ieșite). Aceasta este o obligație legală strictă ce ține de normele de pază și ordine interioară ale Ministerului Afacerilor Interne.

La punctul de control de la intrarea în sediu, polițistul de serviciu vă va solicita actul de identitate și va nota obligatoriu în registru:

• Numele și prenumele dumneavoastră;
• Seria și numărul actului de identitate (C.I. sau pașaport);
• Ora intrării în sediu;
• Biroul, dosarul sau numele polițistului la care mergeți pentru audiere;
• Ora ieșirii (consemnată în momentul în care părăsiți clădirea).

Pe lângă registrul de poartă, prezența și declarația dumneavoastră sunt înregistrate în dosarul penal sau în lucrarea oficială aflată pe rolul organelor de cercetare penală, prin completarea unui proces-verbal de audiere. De asemenea, legislația din România prevede că în anumite cazuri (cum ar fi audierea minorilor sau a persoanelor vătămate care cer acest lucru explicit), întreaga procedură de audiere trebuie înregistrată obligatoriu prin mijloace tehnice audio sau audio-video.

Obligația de a înregistra persoanele intrate în sediu și procedurile legate de audieri sunt stabilite prin mai multe acte normative complementare din legislația română:

1. Pentru accesul fizic în sediu și registrul de la poartă

• Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor: Aceasta este legea-cadru care obligă instituțiile publice să organizeze paza și controlul accesului. Ea oferă personalului de pază/polițistului de serviciu dreptul și obligația de a legitima persoanele și de a le nota datele.
• Ordinele interne ale Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.): Modul exact în care se completează registrele de control acces din sediile de poliție este reglementat prin ordine interne ale ministrului (care au caracter de regulament de ordine interioară și organizare a pazei). Acestea stabilesc formatul tipizat al registrelor și circuitul informațiilor pentru asigurarea securității instituției.

2. Pentru prezența în secție și timpul petrecut acolo

• Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române: Modificată prin acte succesive (inclusiv Legea nr. 192/2019 și ulterior Legea nr. 122/2022), stabilește reguli stricte privind conducerea sau invitarea persoanelor la sediu.
• Articolul 36 din această lege stipulează clar că polițistul are obligația de a raporta imediat ierarhic aducerea unei persoane la sediu și că verificările (dacă persoana este condusă administrativ) nu pot depăși un termen legal fix (maximum 8 sau 12 ore, în funcție de situație), corelat cu înregistrarea oficială a orelor de intrare și ieșire.

3. Pentru înregistrarea audierii propriu-zise

• Codul de Procedură Penală (C.P.P.): Reglementează strict cum se desfășoară și cum se consemnează o audiere judiciară (la articolele dedicate audierii suspectului, inculpatului, martorilor sau persoanelor vătămate — Art. 104 – 111 C.P.P.). Tot aici sunt prevăzute regulile privind înregistrarea audio sau audio-video obligatorie în anumite cazuri (cum ar fi audierea minorilor).

În concluzie, prezența dumneavoastră lasă două urme legale: una administrativă de securitate (pe baza Legii 333/2003 și a ordinelor MAI de organizare a pazei) și una judiciară (pe baza Codului de Procedură Penală, prin actul scris de audiere).

Nerespectarea obligațiilor de înregistrare a persoanelor și a procedurilor de audiere atrage sancțiuni severe, care diferă în funcție de calitatea celui care a greșit și de gravitatea faptei. Răspunderea este împărțită pe trei paliere clare:

1. Sancțiuni pentru polițistul de la poartă (Nerespectarea registrului de control acces)

Dacă polițistul de serviciu refuză, uită sau neglijează să treacă o persoană în registrul de poartă, acesta încalcă normele de pază stabilite prin Legea nr. 333/2003 și regulamentele interne M.A.I.

• Răspundere disciplinară internă: Fapta constituie o abatere disciplinară (neglijență în serviciu sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor). Sancțiunile stabilite prin Statutul Polițistului pot fi:
  • Mustrare scrisă;
  • Diminuarea salariului cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;
  • Amânarea promovării în grade profesionale sau funcții;
  • Trecerea într-o funcție inferioară;
  • Destituirea din poliție (în cazuri grave sau repetate).

2. Sancțiuni privind audierea neînregistrată (Încălcarea Codului de Procedură Penală)

Dacă un polițist de investigații sau un procuror audiază o persoană fără să întocmească acte sau refuză nejustificat înregistrarea audio-video obligatorie (cum este cazul minorilor), sancțiunile sunt de natură juridică și profesională:

• Excluderea probelor (Sancțiunea procesuală): În conformitate cu regulile camerei preliminare, nerespectarea legalității audierii atrage excluderea depozițiilor din dosarul penal. Declarația luată ilegal devine nulă și nu mai poate fi folosită împotriva nimănui în instanță.
• Cercetare penală pentru Abuz în Serviciu (Art. 297 Cod Penal): Dacă neînregistrarea a fost făcută cu intenție pentru a ascunde prezența cuiva, pentru a exercita presiuni sau pentru a obține o declarație prin constrângere, polițistul riscă închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a mai ocupa o funcție publică.

3. Sancțiuni pentru cetățeanul care refuză înregistrarea la poartă

Dacă o persoană este chemată legal la poliție dar refuză să prezinte actul de identitate la intrare sau refuză complet să fie trecută în registru:

• Sancțiune contravențională: Refuzul de a furniza date pentru stabilirea identității sau de a respecta regulile de acces justificate constituie o contravenție gravă în baza Legii nr. 61/1991 (actualizată).
• Aceasta se sancționează cu amendă contravențională substanțială. În plus, persoana poate fi condusă administrativ în sediu pentru identificare forțată (amprentare, fotografiere), procedură ce va fi oricum înregistrată obligatoriu într-un proces-verbal.”
• VIDEO