Cei trei muschetari: Tibi, Simi și Ceuță

Azi vă prezentăm un trio formidabil, cei trei muschetari de Petroșani, pe numele lor Tibi, Simi, Ceuță. Primii doi au băgat Petroșaniul într-un nor de ceață de nici un uragan nu îl mai împrăștie.

Vi-l prezentăm pe domnul Tibi, cum îl alintă cei din gașca lui. Altminteri răspunde la numele de Tiberiu Iacob Ridzi sau la porecla Pinocchio dată pentru abilitatea sa de a sta mereu cocoțat pe minciuni electorale. Și-a făcut din Municipiul Petroșani propriul regat, în care nimic nu mișcă decât cum vor mușchii lui și ai reginei Monica.

În timp ce unchiul Florian a devenit peste noapte unul din cei mai bogați unchi din țară și mii de tineri pleacă spre zări mai limpezi, familia lui Tibi mimează sărăcia. În realitate, familia Ridzi se ocupă și cu lucruri mai puțin cunoscute publicului, dar care mai explodează în presă, cum ar fi amestecul în demisia unor antrenori de tenis de câmp din cadrul Clubului Sportiv Municipal „Jiul„ Petroșani. Regina, adică doamna Monica, fost ministru al Tineretului și Sportului, fostă condamnată la închisoare cu executare pentru abuz în serviciu și nereguli în gala Bute, s-a amestecat în turneele de tenis de câmp pentru ca fiica sa să câștige turnee, lucruri apărute și în presa sportivă centrală (în Gazeta Sporturilor).

„1. Dosarul „2 Mai” al soției sale, Monica Iacob-Ridzi

Cea mai mare lovitură de imagine pentru primar a reprezentat-o scandalul de corupție al soției sale, fost ministru al Tineretului și Sportului.

• Acuzațiile: În anul 2009, opoziția politică a acuzat-o pe Monica Iacob-Ridzi că ar fi folosit ilegal în jur de 500.000 de euro din bugetul ministerului pentru a atribui direct contracte unor firme private și pentru a promova o investiție în Petroșani, municipiu condus de soțul ei.
• Deznodământ: Soția sa a fost condamnată definitiv în 2015 la 5 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. Deși Tiberiu Iacob-Ridzi nu a avut calitate de inculpat în acest dosar, cazul a generat o uriașă presiune mediatică asupra familiei sale.

2. Scandalul din tenisul juvenil (Investigația GSP)

În primăvara anului 2026, numele primarului și al soției sale au apărut într-o investigație publicată de Gazeta Sporturilor (GSP).

• Contextul: Familia Ridzi a fost acuzată de abuz de putere în cadrul unui turneu local de tenis, unde juca fiica lor. Conform înregistrărilor audio publicate, aceștia ar fi încercat să blocheze participarea unei alte fetițe considerate o rivală sportivă periculoasă.
• Reacția: Edilul a trimis un drept la replică oficial către GSP, susținând că toate competițiile de la clubul CSM Jiul s-au desfășurat corect și negând abuzurile.

3. Traseismul politic repetat

Tiberiu Iacob-Ridzi este adesea criticat pentru pragmatismul său politic dus la extrem, schimbând partidele în funcție de cine se află la guvernare pentru a-și asigura supraviețuirea politică:

• A început în PD/PDL, unde a deținut funcții importante de conducere județeană.
• În 2014, a migrat la UNPR (partid aflat atunci la guvernare alături de PSD).
• În 2016, a trecut la PNL, partid pe listele căruia a câștigat mandatele din 2016 și 2020.
• În martie 2024, a părăsit PNL și s-a înscris în PSD pentru a candida la un nou mandat, pe care l-a și câștigat.

4. Incidentul cu profesorul de istorie din Petroșani

În anul 2017, numele primarului a fost legat de un scandal din mediul școlar local. Un profesor de istorie din municipiu a folosit familia Iacob-Ridzi drept exemplu negativ de „corupție și lăcomie” în fața elevilor de clasa a IX-a. Ulterior, profesorul a fost anchetat de inspectorat și sancționat disciplinar pentru denigrare, declanșând o dezbatere publică aprinsă în comunitate despre libertatea de exprimare și influența politică a primarului asupra școlilor.

5. Acuzații administrative privind subdezvoltarea Văii Jiului

Opoziția locală (în special PSD, înainte ca Ridzi să se alăture partidului) l-a acuzat constant de proasta gestionare a fondurilor publice. Municipiul Petroșani a fost descris repetat ca fiind „rămas în urmă” din cauza lipsei atragerii de fonduri europene masive pentru reconversia economică a zonei după închiderea minelor.” (Sursa: Internet)

Dar și după ce s-a alăturat PSD, a rămas la același „nivel de performanță” pentru dezvoltarea orașului.

Surse de încredere din oraș și din Primăria Petroșani ne-au spus, de-a lungul timpului, despre diferite intervenții, favoruri pentru diferite personaje mai mult sau mai puțin contestate din Petroșani.

Cele mai importante acuzații directe apărute în mass-media la adresa sa includ:

„1. Abuz de putere și trucarea unor competiții sportive (Investigația GSP, 2026)

În primăvara anului 2026, Gazeta Sporturilor (GSP) a publicat o amplă investigație jurnalistică însoțită de înregistrări audio. Presa l-a acuzat direct pe primar de abuz de putere și comportament interlop prin utilizarea influenței sale politice la clubul CSM Jiul Petroșani.

• Detaliile acuzației: Jurnaliștii au prezentat dovezi audio în care primarul cerea imperativ ca o fetiță (rivala sportivă a fiicei sale într-un turneu de tenis) să fie lăsată fără parteneră la proba de dublu, amenințând că, în caz contrar, sportiva respectivă „nu mai are ce căuta la stadion”. Presa a catalogat faptele drept un caz revoltător de intimidare a unor minori de către un demnitar public.

2. Direcționarea banilor publici către interesele familiei (Scandalul „2 Mai”)

Deși soția sa a fost cea condamnată penal în dosarul legat de fraudarea banilor Ministerului Tineretului și Sportului, presa centrală l-a acuzat direct pe Tiberiu Iacob-Ridzi de complicitate morală și beneficii politice.

• Detaliile acuzației: Investigațiile de presă din acea perioadă au arătat că o parte importantă din fondurile ministerului deturnate de soția sa au fost folosite pentru organizarea unor evenimente grandioase de Ziua Tineretului la Petroșani. Jurnaliștii au susținut că acțiunea a fost un paravan media destinat exclusiv creșterii popularității primarului în propriul fief electoral, pe banii statului.

3. Tolerarea corupției în propria primărie

Ziarele locale și județene l-a acuzat în repetate rânduri de lipsă de control administrativ și de patronarea unui sistem corupt în interiorul instituției pe care o conduce.

• Detaliile acuzației: Atunci când procurorii au trimis în judecată trei funcționari din Primăria Petroșani pentru afaceri ilegale cu terenuri și retrocedări dubioase, presa a subliniat că astfel de tranzacții de amploare nu ar fi putut avea loc sub semnătura subordonaților fără ca edilul-șef să aibă cunoștință sau să închidă ochii la ilegalități.

4. Incompetență managerială și dezinformare privind fondurile europene

Presa de opoziție și publicațiile economice din regiune l-au atacat direct pentru gestionarea dezastruoasă a reconversiei economice din Valea Jiului.

• Detaliile acuzației: Primarul a fost acuzat în articole de analiză că prezintă public „machete și proiecte pe hârtie” în timp ce municipiul Petroșani pierde constant finanțări majore din cauza neasigurării cofinanțărilor sau a proiectelor prost întocmite. Jurnaliștii au scris că strategia sa se bazează pe menținerea unei stări de dependență economică a populației pentru a-și asigura controlul la vot.

Nemulțumirile concrete ale oamenilor de afaceri din Petroșani la adresa primarului Tiberiu Iacob-Ridzi se concentrează pe câteva probleme structurale majore reflectate în presa economică și locală:

1. Blocarea motorului turistic (Eșecul stațiunii Parâng)

• Acuzația: Antreprenorii din turism și HORECA reclamă direct gestionarea defectuoasă a proiectului de modernizare a domeniului schiabil Parâng.
• Impactul: Amânările istorice în dezvoltarea infrastructurii de schi (instalații de transport pe cablu, tunuri de zăpadă, parcări) au provocat pierderi masive investitorilor privați care au construit cabane și pensiuni în zonă, aceștia acuzând primăria de incompetență în derularea Planului general de turism.

2. Monopol politic și lipsă de transparență în achiziții

• Acuzația: Micile companii locale acuză un tratament preferențial în atribuirea contractelor publice derulate prin primărie.
• Impactul: Oamenii de afaceri independenți semnalează că licitațiile locale sunt adesea predictibile, marile lucrări fiind câștigate de o rețea restrânsă de firme agreate politic. Acest lucru descurajează concurența reală și blochează dezvoltarea firmelor mici fără conexiuni administrative.

3. Birocrația și ritmul lent al Fondului de Tranziție Justă (FTJ)

• Acuzația: Antreprenorii din Valea Jiului reproșează administrației locale lipsa de asistență tehnică reală pentru accesarea banilor europeni destinați reconversiei economice.
• Impactul: În timp ce firmele locale se luptă cu birocrația sufocantă, primăria este acuzată că nu a creat parcuri industriale funcționale sau facilități fiscale agresive care să atragă mari investitori manufacturieri, capabili să absoarbă forța de muncă rămasă disponibilă după închiderea minelor.

4. Lipsa de predictibilitate din cauza traseismului politic

• Acuzația: Schimbarea repetată a partidelor politice de către primar (PDL, UNPR, PNL, iar recent PSD) afectează stabilitatea strategiilor economice pe termen lung.
• Impactul: Mediul de business local reclamă faptul că politicile fiscale urbane și prioritățile de investiții ale Petroșaniului se modifică brusc în funcție de interesele electorale de moment ale edilului, împiedicând companiile private să își facă planuri de afaceri multianuale sigure.” (Sursa: Internet)

Deocamdată ne oprim aici cu primul personaj și trecem la cel de-al doilea personaj. Prietenii îi spun Simi, neprietenii îi spun Pingelică. Numele său real este Siminel Iordache, controversat om de afaceri din Municipiul Petroșani. Numele său este strâns legat de numele primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, poreclit Pinocchio.

Este cunoscut mai ales pentru afacerile sub denumirea firmei Keops, dar și pentru locația „Conacul Rădăcinilor”.

„Legătura dintre primarul Tiberiu Iacob-Ridzi și omul de afaceri local Constantin Siminel Iordache (cunoscut în Valea Jiului sub porecla „Pingelică”, patron al Clubului Keops din Petroșani) este una veche, descrisă intens în presa locală și centrală ca un exemplu tipic de relație de cumetrie politică și de afaceri.

Relația lor este definită prin contracte cu statul, litigii financiare și controverse judiciare:

1. Licitații și contracte cu Primăria Petroșani

În anii 2000 și 2010, presa de investigație l-a catalogat pe Siminel Iordache drept unul dintre apropiații de încredere ai familiei Ridzi. Firmele controlate de acesta au obținut în mod constant contracte de execuție, lucrări și servicii finanțate din bugetul municipiului Petroșani. Opoziția locală a reclamat deseori că relația strânsă dintre edil și antreprenor asigura o predictibilitate suspectă în câștigarea licitațiilor locale.

2. Scandalul privatizării Cinematografului și litigiile în instanță

Unul dintre cele mai mari puncte de controversă l-a reprezentat preluarea de către afacerist a unui cinematograf din localitate. Contractul inițial prevedea păstrarea obiectului de activitate și realizarea unor investiții (sală de bowling, fast-food, jocuri). Deoarece proiectul a stagnat, au apărut presiuni ca primăria să reia clădirea pentru a o reabilita prin Compania Națională de Investiții (CNI).

• Procesele: Relația dintre cei doi a cunoscut și momente de tensiune juridică. În 2015-2016, Siminel Iordache a dat în judecată Primăria Petroșani condusă de Ridzi, solicitând sume mari de bani drept despăgubiri pentru pretinse investiții efectuate. Instanțele hunedorene au admis parțial cererile, obligând primăria la plăți de peste 120.000 de lei. Presa locală a speculat că litigiul a fost parțial o strategie pentru ca afaceristul să își securizeze sume din bugetul local.

3. Tranzacții cu terenuri și urbanism preferențial

• Publicațiile din Valea Jiului au dezvăluit că Iordache a achiziționat numeroase terenuri pe raza municipiului Petroșani. El a fost acuzat de opoziție că a ridicat construcții private fără să dețină inițial toate avizele urbanistice necesare, beneficiind de o presupusă clemență și „toleranță” din partea aparatului de control din subordinea primarului.

4. Problemele penale recente ale lui Siminel Iordache (2026)

• Deși relația istorică s-a învârtit în jurul afacerilor din Petroșani, numele lui Siminel Iordache a revenit puternic în atenția publică în februarie 2026. Acesta a fost reținut pentru 24 de ore de către polițiștii IPJ Hunedoara într-un dosar de tăinuire, furt calificat și infracțiuni derulate sub paravanul unor contracte de transport internațional. Deși acest dosar penal din 2026 nu îl vizează direct pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, reținerea partenerului său tradițional de afaceri a repus sub lupă legăturile politice și economice din municipiu.” (Sursa: Internet)

Și acum, să-l prezentăm și pe cel de-al treilea muschetar: pastorul Petru Ceuță, pastorul politician, șef de filială locală al partidului S.O.S.

„Petru Ceuță este un cunoscut om de afaceri local și pastor penticostal din municipiul Petroșani. În spațiul public din Valea Jiului, acesta a devenit un personaj vizibil și vocal, evidențiindu-se prin contestarea deschisă a administrației locale.

Informațiile cheie despre activitatea și controversele sale includ:

1. Voce critică la adresa primăriei și zvonuri electorale

În prima parte a anului 2026, numele lui Petru Ceuță a fost vehiculat intens în comunitatea locală ca un potențial candidat independent sau din partea opoziției la Primăria Municipiului Petroșani, pentru a-l concura pe Tiberiu Iacob-Ridzi.

• Acțiunile publice: El s-a remarcat prin participarea la mitinguri locale împotriva taxelor impuse de municipalitate, promovarea unei forme de „grevă fiscală” și publicarea unor pamflete în versuri în care îl ironiza în mod direct pe primar („Tibișor”).

2. Controverse în mediul online și acuzații

Poziționarea sa ca opozant radical a atras atenția, dar și contestarea unor localnici pe rețelele de socializare.

• În discuțiile publice din mediul virtual, anumiți cetățeni l-au acuzat de ipocrizie, aducând în discuție trecutul său profesional. Printre acuzații s-a numărat susținerea că în trecut, în timp ce figura ca angajat la Mina Livezeni pe un post de subteran, ar fi lipsit de la muncă (fiind pontat fără a fi prezent faptic).
• Petru Ceuță a respins public aceste critici, declarându-se „curat ca lacrima și drept ca lumânarea”.

3. Conexiuni religioase și familiale importante

Petru Ceuță provine dintr-o familie cu influență în mediul cultelor neoprotestante din România. Este fratele pastorului dr. Ioan Ceuță, o figură centrală la nivel național, președinte al Asociației Religioase „Adunările lui Dumnezeu” din România (un cult penticostal extins). Această legătură de familie îi oferă un capital de imagine și intrări importante în cercurile ecumenice și politice de la București.
(Notă: Fratele său, Ioan Ceuță, a fost vizat recent, în vara anului 2024, de o acțiune a CNSAS, fiind acuzat de colaborare cu fosta Securitate ca informator).” (Sursa: Internet)

Dar poate cel mai mediatizat caz din presa locală în care apare numele pastorului Petru Ceuță este cel în care acesta l-a bătut crunt pe numitul Marius Tăbârzan. În acest sens există în spațiul public un interviu în care Marius Tăbârzan, victima domnului pastor Petru Ceuță, spune prin ce grozăvii a trecut.

„După cum bine știți, Petru Ceuță este pastor penticostal și vicepreședinte S.O.S. România, filiala Petroșani. Acesta este cercetat în două dosare penale.

Primul dosar penal este pentru tentativă de omor, al doilea dosar penal este pentru distrugere. Există în spațiul public un interviu în care domnul Marius Tăbârzan, victima domnului pastor Petru Ceuță, spune prin ce momente de groază a trecut.

Despre conflictul care a dus la deschiderea dosarului penal pentru tentativă de omor am scris în articolul precedent din data de 06.04.2026, intitulat: „Pastorul Petru Ceuță, între (auto)cosmetizare și fața din spatele oglinzilor” . Foarte pe scurt, este vorba despre un incident pentru un loc de parcare, incident între victima Marius Tăbârzan și pastorul Petru Ceuță. Pastorul Petru Ceuță a încercat să îl lovească în cap pe domnul Marius Tăbârzan, acesta a parat loviturile cu o mână și s-a ales cu fracturi la mână, a fost nevoie de o intervenție chirurgicală în care i s-a pus o tijă medicală din titan la mâna respectivă și care a necesitat în total 45 de zile de îngrijiri medicale, lucru care reiese clar din certificatul medico-legal.

Al doilea dosar penal deschis pe numele pastorului Petru Ceuță este ca urmare a faptului că după acest scandal, domnia sa, într-un altă acțiune „profund creștină” i-a distrus garajul domnului Marius Tăbârzan.” (Sursa: articolul „Dosarele penale ale pastorului Petru Ceuță”)

Deocamdată ne oprim aici cu această radiografie a celor trei muschetari din municipiul Petroșani. Sunt și vor mai fi multe de spus în ceea ce îi privește. Vă asigurăm că stăm cu ochii pe ei și vă vom informa imediat ce apar noutăți în ceea ce îi privește.