Ce mai înseamnă jurnalism și jurnalist în Valea Jiului?

Jurnalismul este o profesie. Ba chiar o profesie foarte periculoasă. Nu trebuie să fie doar pe un teatru al unor confruntări armate, pe un teatru de război, ca să fie catalogată ca fiind una dintre cele mai periculoase profesii.

Pentru că război este și pe timp de pace. Dar, în acest caz, războiul nu este vizibil. Este un cu totul altfel de război. Se construiesc și se destramă alianțe în lume, credeți că în jurnalism este o altă situație?

Ca să aveți o imagine de ansamblu despre cât de periculoasă este profesia de jurnalist în lume și în România, vă prezentăm câteva aspecte.

„Meseria de jurnalist este considerată una dintre cele mai periculoase profesii din lume, riscurile fiind majore, mai ales în zonele de conflict sau în anchetele ce vizează crima organizată și corupția la nivel înalt. În ultimii ani, situația a devenit și mai tensionată din cauza polarizării politice, a războaielor informaționale și a slăbirii instituțiilor democratice.

Iată principalele aspecte care conturează periculozitatea acestei meserii:

Amenințări fizice și decese. Aproape 1700 de jurnaliști au fost uciși în ultimii 20 de ani (până la finalul anului 2022), cele mai periculoase țări fiind Irak și Siria. Numai în 2013, 52 de jurnaliști au fost uciși, iar sute au fost închiși.

Hărțuire și intimidare. Pe lângă riscurile fizice extreme, jurnaliștii se confruntă frecvent cu procese abuzive, amenințări și intimidări.

Atacuri online. Jurnaliștii, în special cei de investigație, sunt frecvent ținta unor atacuri online și campanii de denigrare.

Riscuri în jurnalismul de teren. Reporterii pot fi expuși obrăzniciei sau agresiunii din partea unor funcționari sau oameni de rând, mai ales atunci când anchetează subiecte sensibile.

Condiții de muncă în presa locală. În România, de exemplu, jurnaliștii din presa locală se confruntă nu doar cu salarii mici (uneori în jur de 500 de euro pe lună), ci și cu presiuni directe din partea puterii locale.

În concluzie, jurnalismul de calitate, care urmărește adevărul și deranjează interese obscure, poate fi o profesie care pune viața în pericol.

În România, riscurile jurnalismului s-au mutat în ultimii ani din zona violenței fizice extreme către presiuni juridice, campanii de denigrare și vulnerabilitate economică. Deși România ocupă locul 55 în World Press Freedom Index 2025, libertatea presei este considerată la un „minim istoric” din cauza controlului politic asupra conținutului media.

Principalele riscuri actuale în România sunt:

Hărțuirea juridică (SLAPP). Folosirea proceselor abuzive pentru a intimida jurnaliștii. ActiveWatch monitorizează frecvent cazuri de procese costisitoare intentate de politicieni sau oameni de afaceri cu scopul de a opri investigațiile.

Amenințări și campanii de denigrare. Jurnaliștii de investigație, precum Emilia Șercan, se confruntă constant cu amenințări cu moartea și campanii orchestrate de discreditare după publicarea unor anchete despre plagiat sau corupție.

Agresiuni la evenimente publice. În perioada 2024–2025, au fost raportate numeroase cazuri de jurnaliști (de la Digi24, Europa Liberă, B1 TV) agresați fizic sau verbal în timp ce relatau de la proteste sau din Parlament.

Capturarea politică a presei. O mare parte din finanțarea mass-media provine din fonduri netransparente de la partide politice, ceea ce transformă jurnalismul într-un instrument de propagandă și limitează independența editorială.

Vulnerabilitatea economică. Salariile mici și lipsa protecției sociale fac jurnaliștii ușor de manipulat sau îi forțează să părăsească profesia, ducând la o „depopulare” a redacțiilor.” (Sursa: Internet)

Din păcate, Valea Jiului nu face excepție de la ceea ce s-a scris mai sus!

Au apărut în ultimii ani, sau mai bine spus, s-au rafinat metode de a discredita jurnaliștii de profesie, metode care duc în derizoriu profesia de jurnalism în ochii multora. Aici putem încadra așa-zise platforme online, conturi false, conturi coordonate (acționează la comandă), care urmăresc interese obscure sau partinice, dar care toate se autoproclamă a face jurnalism. În spatele unora din ele sunt oameni care nu au nici o școală în domeniu, nici un curs absolvit de jurnalism, dar care se autoproclamă jurnaliști și atacă virulent pe cei care nu se aliniază ideilor lor.

Când vorbim de riscurile profesiei de jurnalism în Valea Jiului, putem da câteva exemple recente.

În anul 2010, povestește o distinsă jurnalistă, pe platforma pe care se lucra la acea vreme, au apărut multe adrese IP neasumate care o denigrau și o înjurau constant. S-a identificat sursa atacurilor cu ajutorul poliției și al furnizorului de internet.

În cursul zilei de ieri, un alt jurnalist a fost ținta unui atac în stil mafiot, adică a unei atenționări în stil mafiot și a unor amenințări cu moartea.

Exemplele ar putea continua. Mai ales dacă jurnalistul deranjează pe cei din spatele ușilor închise. Asta pentru că, pe lângă simplul fapt al unei relatări, jurnalismul înseamnă să ai știința de a observa, de a asculta, de a discerne, de a judeca diferite situații, de a devoala mecanisme, lucruri care nu sunt ceea ce par a fi, prin argumente. Jurnalistul trebuie să fie util societății, oamenilor, nu intereselor personale sau ale unor grupuri.

Din păcate, unii nu înțeleg așa și ajung să reprezinte interese de nișă sau ale anumitor grupări, nu interesele comunității. Și aici pot interveni câteva întrebări. Ce înseamnă independența jurnalismului? Care este granița dintre jurnalismul independent și cel care reprezintă anumite interese și cât de fragilă este această graniță? Dar și întrebarea din titlu rămâne deschisă!