Cazinoul Stanleybet: un jucător a solicitat să i se facă o excludere, dar angajata cazinoului l-a refuzat și l-a amenințat că apasă butonul de panică dacă nu pleacă/VIDEO

Un jucător de la cazinoul Stanleybet a cerut să i se facă autoexcludere după ce a pierdut 350 de lei, dar doamna operator de la cazinoul Stanleybet a refuzat să-i facă autoexcludere, așa cum a solicitat respectivul jucător.

Respectivul băiat, jucător la acel cazinou, a filmat când a cerut să i se facă autoexcludere, iar doamna angajată a cazinoului Stanleybet i-a spus că nu face autoexcludere, ca operator. Că el, jucătorul, singur trebuie să se miște, că trebuie să aibă adresă de e-mail disponibilă, că autoexcluderea nu o fac ei, cei de la cazinou. La insistențele respectivului băiat, doamna operator de la cazinoul Stanleybet a ridicat tonul și i-a spus că va apăsa butonul de panică dacă respectivul nu pleacă „în secunda asta” de acolo, pentru că ei, adică cei de la cazinou, nu fac autoexcluderi.

Apoi respectivul băiat, a pus la dispoziția redacției noastre respectiva filmare și a dat o declarație unui reporter de-al nostru. În respectiva declarație, respectivul jucător a spus că în seara de 14 august 2026 a fost la aparate. Pentru asta și-a amanetat trotineta la amanet la Tudor, pentru care a primit 350 de lei pe ea. S-a dus la acel cazinou, unde a pierdut banii. După aceea s-a dus a doua oară ca să i se facă o excludere și a filmat-o pe respectiva angajată pentru că a vorbit urât cu el și că aceasta nu i-a făcut excluderea, spunându-i acestuia că nu-i fac ei excluderea.

Să vedem ce spune legea în această situație!

„Autoexcluderea de la jocurile de noroc în România se realizează prin înscrierea voluntară în baza de date unică gestionată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), măsură care devine automat obligatorie și opozabilă tuturor operatorilor licențiați din țară. Din momentul procesării, accesul persoanei este complet blocat atât în cazinourile fizice (land-based), cât și pe platformele de jocuri online.

Modalități de depunere a cererii

Cererea standard se completează în nume propriu și poate fi transmisă prin patru metode oficiale stabilite de legislația Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc:

• Direct la cazinou sau operator: Puteți depune cererea în original direct la orice organizator licențiat, însoțită de o copie a cărții de identitate. Operatorul are obligația legală să o trimită la ONJN în maximum 2 zile lucrătoare.
• La sediile ONJN: Vă puteți prezenta fizic cu actul de identitate la sediul central din București sau la birourile teritoriale, unde solicitarea se procesează pe loc.
• Prin e-mail (Declarație oficială): Trimiteți o cerere sub formă de declarație notarială sau atestată de un avocat către adresa de e-mail office@onjn.gov.ro.
• Direct din contul online: Pentru platformele de internet, puteți activa o opțiune de autoexcludere temporară sau definitivă direct din secțiunea dedicată profilului de jucător („Joc Responsabil”).

Reguli importante și efecte legale

• Verificarea la intrare: Sălile de jocuri și cazinourile fizice folosesc sisteme electronice de scanare a buletinului. Dacă CNP-ul dumneavoastră figurează în baza de date ONJN, accesul vă va fi strict interzis.
• Recuperarea banilor: Dacă un operator încalcă legea și vă permite să pariați deși sunteți autoexclus, aveți dreptul legal de a vă recupera sumele depuse (minus eventualele retrageri efectuate în acel interval).
• Durata măsurii: Înscrierea se aplică pe o perioadă nedeterminată, până când decideți în mod expres să vă retrageți consimțământul.
• Anularea autoexcluderii: Retragerea din baza de date se poate face exclusiv prin depunerea unei cereri de renunțare direct la sediile ONJN sau prin poștă/e-mail (cu autentificare notarială). Nu puteți anula măsura direct la cazinou.

Formularul standardizat și detaliile de contact ale structurilor teritoriale pot fi descărcate de pe pagina oficială de Autoexcludere ONJN. Dacă aveți nevoie de sprijin psihologic gratuit, puteți contacta linia de suport a asociației Joc Responsabil.

Ordinul ONJN nr. 79/2025 și OUG nr. 77/2009 obligă în mod expres toți operatorii de jocuri de noroc licențiați să pună la dispoziția jucătorilor formularele de autoexcludere, să le înregistreze pe loc și să le transmită către autorități. Refuzul de a prelua cererea, urmat de amenințarea cu butonul de panică, reprezintă o abatere majoră din partea cazinoului.

Ce obligații legale a încălcat cazinoul?

• Obligația de preluare a cererii: Din iunie 2025, mecanismul de autoexcludere a fost simplificat radical. Clienții au dreptul legal să depună cererea direct la operator (în sala de jocuri). Personalul este obligat să dețină formularele tipizate aprobate de ONJN.
• Obligația de transmitere: Reprezentanții cazinoului au datoria legală să înregistreze solicitarea și să o trimită la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc în termen de maximum 2 zile lucrătoare.
• Amenințarea nefondată cu firma de pază: Butonul de panică este destinat exclusiv situațiilor de urgență, agresiune sau tulburare gravă a ordinii publice. Solicitarea unui drept legal (autoexcluderea) nu constituie o infracțiune sau un act de vandalism și nu justifică sub nicio formă intimidarea clientului.

Ce riscuri asumă cazinoul în această situație?

Dacă jucătorul depune o plângere oficială însoțită de dovezi (martori, înregistrări audio/video sau camerele de supraveghere ale sălii), operatorul riscă sancțiuni drastice din partea inspectorilor ONJN:

1. Amenzi contravenționale severe aplicate firmei care deține licența de jocuri.
2. Suspendarea sau chiar revocarea licenței de funcționare pentru nerespectarea regimului autoexcluderii și a normelor de „Joc Responsabil”.

Cum trebuie să procedeze jucătorul în acest caz?

Dacă personalul cazinoului refuză cooperarea, persoana în cauză are la dispoziție trei pași imediați pentru a se proteja și a raporta abuzul:

• Sesizarea ONJN: Trimiteți o plângere detaliată (specificând data, ora, adresa sălii de joc și numele sau descrierea angajatei) la adresa de e-mail dedicated: autoexcludere@onjn.gov.ro sau office@onjn.gov.ro. [1]
• Depunerea cererii pe alte căi: Deoarece cazinoul a refuzat-o, jucătorul poate descărca formularul direct de pe site-ul oficial de Autoexcludere ONJN și îl poate trimite prin poștă sau e-mail (cu autentificare), ori îl poate depune fizic la sediul ONJN din București.
• Activarea autoexcluderii online: Dacă dețineți conturi pe platformele online ale aceluiași operator sau ale altora, puteți activa blocarea instantanee direct din profilul de utilizator, secțiunea „Joc Responsabil”, fără a mai interacționa cu angajații.

Dacă aveți nevoie de sprijin emoțional sau consiliere psihologică din cauza problemelor legate de jocurile de noroc, puteți apela gratuit linia de suport oferită de asociația Joc Responsabil.

Faptul că solicitarea a fost făcută doar pe cale verbală schimbă parțial contextul legal, deși atitudinea agresivă și amenințarea cu butonul de panică rămân complet inacceptabile și abuzive din partea angajatei.

Din punct de vedere strict juridic, procedura de autoexcludere nu se poate realiza doar prin cuvânt. Legea din România impune reguli clare privind modul în care se face această solicitare.

De ce nu este suficientă o cerere verbală?

• Obligația formei scrise: Conform normelor Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), autoexcluderea este un act juridic care produce efecte severe (interzicerea accesului la nivel național). Ea se poate face exclusiv în scris, prin completarea și semnarea unui formular tipizat, însoțit de o copie a actului de identitate.
• Identificarea oficială: Angajata nu are dreptul legal să introducă un CNP în baza de date națională de autoexcludere doar în baza unei solicitări verbale, fără o cerere semnată care să ateste consimțământul scris al jucătorului.

Unde a greșit grav angajata (chiar și în cazul unei cereri verbale)?

Deși nu îi putea procesa autoexcluderea „pe loc” doar prin viu grai, angajata a încălcat normele de conduită și obligațiile de informare:

• Refuzul de a oferi formularul: În momentul în care jucătorul a cerut verbal autoexcluderea, angajata avea obligația legală să îi pună la dispoziție formularul tipizat în format fizic, să îl îndrume cum să îl completeze și să îl preia după semnare. Afirmația „noi nu facem așa ceva” este o minciună legală.
• Abuzul de putere (Butonul de panică): Jucătorul care cere ajutor pentru a se opri din jucat nu reprezintă o amenințare la adresa siguranței. Amenințarea cu firma de pază pentru o simplă discuție/insistență civilizată este un comportament abuziv.

Ce ar fi trebuit să facă angajata în mod legal?

1. Să asculte solicitarea jucătorului.
2. Să îi ofere formularul oficial de autoexcludere al ONJN.
3. Să îi ceară buletinul pentru a face o copie (necesară la dosar).
4. Să înregistreze cererea scrisă în registrul sălii și să îi ofere jucătorului un număr de înregistrare.

Cum trebuie să procedeze jucătorul acum?

Deoarece solicitarea verbală nu a lăsat urme juridice, jucătorul trebuie să formalizeze cererea în scris pentru a fi protejat:

• Pasul 1: Completarea formularului: Jucătorul trebuie să descarce formularul de pe site-ul Autoexcludere ONJN sau să meargă în altă sală de jocuri (unde sperăm că personalul este instruit corect) și să ceară o cerere de autoexcludere pe care să o completeze pe loc.
• Pasul 2: Plângere pentru comportament: Jucătorul poate trimite o sesizare la ONJN (office@onjn.gov.ro) în care să reclame că operatorul X din locația Y refuză să pună la dispoziția clienților formularele de autoexcludere și intimidează jucătorii care vor să renunțe la jocuri.

Din punct de vedere legal, angajata cazinoului nu riscă o amendă directă de la ONJN (deoarece inspectorii sancționează firma/operatorul licențiat, nu persoana fizică de la ghișeu), însă riscă desfacerea disciplinară a contractului de muncă și atragerea răspunderii patrimoniale sau penale în funcție de evoluția cazului.

Principalele riscuri și consecințe juridice pentru angajată sunt structurate pe trei niveluri:

1. Răspunderea disciplinară (Risc de concediere imediată)

Compania de jocurilor de noroc va dori să se protejeze de amenzile uriașe ale ONJN (care pot ajunge la 100.000 lei sau suspendarea licenței). Prin urmare, managementul va aplica prevederile Codului Muncii împotriva angajatei:

• Concediere pentru abatere gravă: Refuzul de a oferi formularele și dezinformarea clientului încalcă în mod direct procedurile interne obligatorii privind „Jocul Responsabil”.
• Cercetare disciplinară: Compania va folosi înregistrările audio/video din interiorul sălii ca probă internă pentru a demonstra reaua-credință a angajatei.

2. Răspunderea patrimonială (Risc de a plăti daune cazinoului)

Conform legislației muncii, angajații răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina lor:

• Dacă ONJN amendează cazinoul în urma plângerii jucătorului, firma poate da în judecată angajata pentru a-și recupera valoarea amenzii.
• Instanța poate obliga angajata să plătească despăgubiri dacă se dovedește că a refuzat cu rea-voință aplicarea legii, deși fusese instruită de companie în acest sens.

3. Răspunderea civilă sau penală (Abuzul de putere și amenințarea)

Faptul că a amenințat un cetățean pașnic cu butonul de panică/firma de pază doar pentru că acesta își cerea un drept legal se poate încadra la abuz și intimidare:

• Răspundere civilă: Jucătorul o poate acționa în instanță pe angajată (sau firma) pentru atragerea răspunderii civile delictuale, invocând daune morale pentru umilința publică și intimidarea suferită în incintă.
• Răspundere penală (Cazuri extreme): Dacă utilizarea abuzivă a firmei de pază ar fi dus la reținerea sau bruscarea jucătorului fără motiv, fapta angajatei putea fi raportată la Poliție pentru instigare la purtare abuzivă sau hărțuire.

Ce se întâmplă dacă angajata a acționat așa la ordinul șefilor?

Dacă angajata demonstrează că a primit instrucțiuni verbale de la manageri să refuze clienții care vor autoexcludere pentru ca sala să nu piardă profit, ea scapă de răspunderea patrimonială, iar vina și sancțiunile penale/administrative cad exclusiv pe companie și administratori. Totuși, ea rămâne vulnerabilă dacă nu are dovezi scrise ale acelui ordin ilegal.

Abaterile de acest tip nu sunt reglementate de o singură lege, ci sunt sancționate prin trei acte normative diferite, în funcție de cine răspunde: cazinoul ca instituție sau angajata ca persoană fizică.

Legile care pedepsesc refuzul preluării autoexcluderii, dezinformarea și abuzul cu butonul de panică sunt structurate pe trei paliere:

1. Pentru refuzul autoexcluderii și dezinformare (Sancțiuni pentru Cazinou)

Principala lege din domeniul jocurilor de noroc este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, completată de Ordinul ONJN nr. 79/2025.

• Ce prevede: Articolul 15 alin.1 din OUG nr. 77/2009 obligă operatorii să preia cererile și să interzică accesul persoanelor autoexcluse.
• Pedeapsa: Dacă personalul sălii ascunde formularele sau minte clienții că „nu se ocupă cu așa ceva”, cazinoul încalcă direct regimul autoexcluderii. Conform Art. 22 din aceeasi ordonanță, operatorul riscă amenzi severe aplicate de ONJN sau chiar suspendarea licenței de funcționare.

2. Pentru comportamentul abuziv al angajatei (Sancțiuni de Muncă)

Modul în care angajata s-a comportat intră sub incidența Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.

• Ce prevede: Contractul individual de muncă și Regulamentul Intern al firmei obligă salariații să respecte procedurile legale ale companiei și să aibă o conduită civilizată cu clienții.
• Pedeapsa: Încălcarea normelor de „Joc Responsabil” (prin refuzul formularului) și prejudicierea imaginii firmei constituie abatere disciplinară gravă. Compania are dreptul legal să îi aplice sancțiuni directe, mergând până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă (concediere fără preaviz).

3. Pentru amenințarea cu firma de pază (Răspundere Penală)

Dacă angajata folosește butonul de panică pentru a evacua forțat sau pentru a intimida un cetățean pașnic care nu comite nicio infracțiune, fapta ei atinge sfera Codului Penal al României.

• Ce prevede: Utilizarea nejustificată a serviciilor de pază sau a forței pentru a împiedica pe cineva să își exercite un drept ori pentru a-l speria se poate încadra la Amenințare (Art. 206 Cod Penal) sau Hărțuire (Art. 208 Cod Penal).
• Pedeapsa: Dacă jucătorul depune o plângere la Poliție, iar ancheta stabilește că apelarea firmei de pază a fost un act arbitrar de intimidare (și nu o urgență reală), angajata riscă o anchetă penală personală, care se poate solda cu amendă penală sau închisoare de la 3 luni la un an.”

Autoritățile competente trebuie să intervină în  regim de urgență pentru că se încalcă flagrant legea și nimeni nu vede, nimeni nu aude. Cazinourile funcționează nestingherite în municipiul Petroșani, în contextul în care îl vedeți și dumneavoastră.

Vom reveni cu informații proaspete pe marginea subiectului.

VIDEO