Când vorbim ca doi oameni mari, pune masca pe masă
Așa l-am întâlnit si pe Robin Hood, un modern al zilelor noastre. Crezând că sunt pe un drum bun, a început o colaborare din punctul meu de vedere, fără să-mi dau seama de faptul că nu a avut jucării când era mic și a decis tocmai acuma să se joace. Și am început, “scrie despre x, scrie despre y, sună acolo” și așa mai departe. Desigur, eram încântat de ceea ce făceam, nu mă gândeam că sunt manipulat.
De curând, a apărut în noua lui pădure, ( că din vechea pădure, să-i spunem A1, a fost dat afară ) un articol unde sunt atacat într-un mod indirect, de Robin Hood.
Micuț Robin Hood, dă-mi voie să-ți răspund, tot așa indirect cum ai făcut-o și tu…
Poate că nu am eu cine știe ce studii superioare, dar nici tu nu ești de viță nobilă dacă ști unde bat cu apropoul ăsta, dar nici nu m-am pus lupul paznic la oi și să fiu acuzat de viol sau chestii de genul. Vorbește lumea prin pădure, nu mi-o lua personal, nu mai zic la nimeni.
Robin, știu că virgula nu este „semn de circulație”, este de punctuație dar problema e că tu nici nu cunoști semnele clar, tot așa, vorbește lumea că ai fii avut de gând să dai mure și căpșuni la cavalerul cu armură, dar nu ma bag.
Vorbești de mintea mea înțețoșată, dar eu nu am închis ochii niciodată, așa cum ai făcut-o tu, mi-am păstrat coloana vertebrală și am decis să mă descurc fără ajutorul tău. Acuma, când pădurile tot mai tăiate, știi că vor ajunge soldații la tine, dar tu Batman, mai dai și cu sabia ( sau mă rog) în stânga și în dreapta.
Nu mă condamna că am deschis ochii și m-am uitat pe coperta cărții. Morala? În viață, oamenii nu acceptă să lupți, iar dacă totuși te descurci să lupți, nu te gândi la ceea ce te-au învățat ei, pentru că vei pierde lupta. Decid să fiu puternic, decid să evoluez, decid să fiu diferit.
