Procurorul Ioan Mitrana susținea că nu are certificat de handicap, dar…/VIDEO

În data de 04.04.2026, în jurul orei 13:23, în Piața Centrală a Municipiului Petroșani, reporterul nostru i-a întâlnit pe ziaristul Wagner Robert Virgil și pe procurorul Ioan Mitrana.

Înainte de discuția reporterului nostru cu procurorul Ion Mitrana, Wagner Robert Virgil a venit și s-a dus la domnul procuror, apoi s-a întors către reporterul nostru și i-a spus că din spate vin două persoane, probabil pentru ca acesta să poată discuta nestingherit cu domnul procuror Mitrana. Dintre cele două persoane una dintre ele, pe nume Iacob i-a spus reporterului nostru că nu va rămâne așa cu filmatul acesta. La întrebările reporterului nostru despre ce a spus domnul Iacob, acesta nu a primit nici un răspuns din partea respectivului domn Iacob. După aceasta, imediat a venit către reporterul nostru domnul ziarist Wagner Robert Virgil și i-a spus că are de vorbit cu omul, adică cu domnul procuror Ion Mitrana și să nu se mai certe cu acele persoane.

La plecarea domnului procuror Mitrana și a domnului Wargner Robert Virgil din piață, domnul procuror Mitrana a schimbat câteva cuvinte cu reporterul nostru. Reporterul nostru l-a întrebat pe domnul procuror Mitrana dacă mai are certificatul de handicap, la care acesta a răspuns că nu are. Apoi reporterul nostru l-a întrebat pe domnul procuror că nu din acel motiv a avut percheziție, iar domnul procuror a răspuns că de aia vorbea cu (și a făcut semn indicându-l pe) domnul Wagner Robert Virgil. Apoi reporterul nostru l-a întrebat pe domnul procuror Mitrana cum a fost în instanță și i-a spus că dânsul a avut o problemă împotriva reporterului nostru, că domnul procuror a spus în instanță că reporterul nostru i-a trimit oamenii (adică controalele).

Domnul procuror Mitrana a negat acest lucru, adică domnia sa spune că nu a zis că „ai trimis”, ci a zis că „ai scris”. Reporterul nostru i-a răspuns domnului procuror că a zis despre acesta că a fost dus în eroare. Domnul procuror a repetat faptul că a spus că reporterul nostru a scris. Reporterul nostru a spus că nu a scris nimic. Procurorul Ion Mitrana a spus, uitându-se la domnul Wagner Robert Virgil, că fapta nu există. Domnul Wagner Robert Virgil i-a spus reporterului nostru că pentru ce a fost cercetat domnul procuror Mitrana nu este fapta și că să o lase așa. La care reporterul nostru i-a spus că domnul procuror Mitrana știe ce a spus în instanță împotriva sa. Domnul procuror Mitrana a răspuns că poate spune concluziile pe care domnia sa le consideră că sunt legale. Reporterul nostru i-a replicat domnului procuror Ion Mitrana că alții îi poartă dânsului sâmbetele, nu el, și pe aceia trebuie să îi găsească domnul procuror, pentru că reporterul nostru niciodată nu i-a purtat sâmbetele domnului procuror și că l-a apreciat când a prins hoți.

Din ceea ce am descris mai sus, putem să ne gândim că între domnul procuror Ion Mitrana și ziaristul Wagner Robert Virgil este o relație foarte apropiată din moment ce domnul procuror, când reporterul nostru l-a întrebat despre percheziție, i-a răspuns că despre aceea vorbea cu (și a făcut semn indicându-l pe domnul) Robert Wagner Virgil.

Dar să revenim la certificatul de handicap al domnului procuror Ioan Mitrana (despre care în discuția cu reporterul nostru domnul procuror spunea că nu îl are) și să vedem ce găsim, recent, pe internet:

„În octombrie 2025, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au efectuat o percheziție la domiciliul procurorului Ion Mitrana din Petrila. Acesta este vizat într-un dosar penal care vizează legalitatea certificatului său de persoană cu handicap.

Detalii despre anchetă și percheziții

• Obiectul dosarului penal: Înscrisurile care stau la baza certificatului de persoană cu handicap deținut de procuror fac obiectul unei anchete instrumentate de Parchetul General. Există suspiciuni de uz de fals cu privire la modalitatea în care a fost obținut acest document, în baza căruia magistratul ar fi încasat indemnizații de handicap și ar fi beneficiat de alte facilități legale încă din anul 2014.
• Desfășurarea perchezițiilor: Descinderile au avut loc în Valea Jiului, la locuința din Petrila a procurorului (care activează în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara). La finalul activităților judiciare din locuință, procurorul Ion Mitrana a solicitat o ambulanță.

Context suplimentar

Ion Mitrana este cunoscut la nivel local pentru activitatea sa anterioară ca procuror DIICOT și pentru gestionarea unor dosare complexe, cum ar fi cel al pontajelor fictive de la minele din Valea Jiului. Anterior perchezițiilor, în martie 2025, casa sa fusese afectată de un incendiu, perioadă în care a beneficiat și de protecția poliției în urma unor amenințări cu moartea.

Ancheta penală coordonată de procurorii Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General) a avansat semnificativ, Ion Mitrana dobândind oficial calitatea de inculpat, iar pe numele său fiind instituită măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri.

Detalii despre suspiciunile din anchetă

• Sursa suspiciunilor: Dosarul vizează direct actele medicale și administrative care au stat la baza obținerii certificatului de persoană cu handicap. Anchetatorii suspectează că documentul a fost obținut prin mijloace ilegale (uz de fals și înșelăciune), fapt ce i-a permis magistratului să beneficieze timp de peste un deceniu (din 2014) de scutiri de impozite, indemnizații financiare și facilități specifice.
• Natura permanentă a certificatului: O anomalie semnalată în spațiul public și investigată este aceea că certificatul emisese drepturi permanente, scutindu-l pe procuror de revizuirile medicale anuale obligatorii, deși acesta își desfășura în mod normal activitatea profesională zilnică în cadrul Ministerului Public.

Desfășurarea perchezițiilor la domiciliu

• Locația și forțele implicate: Perchezițiile domiciliare au fost declanșate în dimineața zilei de 16 octombrie 2025. Procurorii de la Înalta Curte au descins la locuința lui Mitrana din zona Cheile Taia (orașul Petrila, Valea Jiului), acțiunea fiind sprijinită logistic de polițiști operativi din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Gorj.
• Ce s-a ridicat: Anchetatorii au căutat înscrisuri originale, dosare medicale, corespondență cu comisiile de evaluare, precum și medii de stocare a datelor (calculatoare, telefoane) care să probeze falsificarea stării de sănătate sau circuitul fictiv al documentelor.
• Incidentul medical: Percheziția, care a durat câteva ore, s-a încheiat cu tensiuni intense. La finalul procedurilor judiciare efectuate în locuință, magistratul a acuzat probleme de sănătate pe fondul stresului, solicitând intervenția de urgență a unei ambulanțe pentru a primi asistență medicală.

Situația actuală

În prezent, deși dosarul a fost extins prin punerea în mișcare a acțiunii penale (ceea ce i-a adus calitatea de inculpat) și s-au aplicat sechestre pentru recuperarea prejudiciului adus bugetului de stat, Ion Mitrana beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei decizii definitive în instanță. În paralel cu problemele de natură penală, acesta a atras atenția opiniei publice prin postări și controverse pe rețelele de socializare (inclusiv TikTok).

Modul în care calitatea de inculpat îi afectează activitatea din magistratură (suspendarea din funcție de către CSM)

Dobândirea calității de inculpat are efecte juridice automate și imediate asupra activității unui magistrat în România, conform Statutului judecătorilor și procurorilor (Legea nr. 303/2022). Mecanismul prin care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) intervine și modul în care este afectată cariera procurorului Ion Mitrana se desfășoară după reguli stricte:

1. Suspendarea obligatorie din funcție

Din momentul în care procurorii de caz de la Parchetul General au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale (momentul oficial în care suspectul devine inculpat), Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este obligată prin lege să dispună suspendarea din funcție a magistratului.

• Această măsură nu este o sancțiune disciplinară (deoarece ancheta penală este în curs și funcționează prezumția de nevinovăție), ci o măsură de protecție a prestigiului justiției. Un magistrat inculpat penal nu mai poate exercita atributele puterii publice (să semneze rechizitorii, să participe la ședințe de judecată sau să coordoneze anchete).

2. Consecințele directe ale suspendării pe perioada procesului

Pe toată durata suspendării decretate de CSM (până la soluționarea definitivă a dosarului penal), procurorul suportă următoarele restricții:

• Interdicția de a profesa: Nu mai are dreptul să meargă la serviciu în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara și nu mai poate îndeplini niciun act profesional.
• Sistarea drepturilor salariale: Pe perioada suspendării, procurorului nu i se mai plătește salariul.
• Retragerea beneficiilor: Îi sunt ridicate legitimația de serviciu, insigna și accesul la bazele de date securizate ale Ministerului Public.
• Înghețarea vechimii: Perioada de suspendare nu se mai consideră vechime în magistratură sau în specialitate.

3. Ce se întâmplă în caz de achitare sau condamnare?

Legea prevede două scenarii clare la finalul procesului penal privind certificatul de handicap:

• Dacă este achitat (sau dacă se dispune clasarea/încetarea procesului penal): Suspendarea din funcție încetează. Procurorul este repus în situația anterioară, își reia activitatea și i se plătesc retroactiv toate drepturile bănești de care a fost lipsit pe perioada suspendării.
• Dacă este condamnat definitiv (chiar și cu suspendarea executării pedepsei): Acesta își pierde definitiv calitatea de magistrat și este exclus din sistem prin decret prezidențial, pierzând totodată și dreptul la pensia specială de serviciu.

Prejudiciul financiar estimat adus bugetului din cauza indemnizațiilor încasate ilegal

În acest moment al anchetei, o cifră oficială totală a prejudiciului nu a fost comunicată public în mod exact de către Parchetul General, însă valoarea este estimată prin cumularea drepturilor financiare obținute ilegal timp de peste 11 ani.

Deoarece procurorul Ion Mitrana deținea certificatul de handicap din anul 2014, calculul specialiștilor din cadrul parchetului vizează sumele încasate direct și taxele neplătite în toată această perioadă:

Componentele prejudiciului financiar

Prejudiciul adus bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale este calculat retroactiv (2014–2025) pe baza a trei piloni principali:

1. Indemnizațiile lunare de handicap: Sumele de bani plătite direct de către Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) aferente gradului de handicap stipulat în certificat. De-a lungul celor 11 ani, valoarea acestor indemnizații a crescut progresiv conform legislației.
2. Scutirea de la plata impozitului pe venit: Ca magistrat (procuror), Ion Mitrana a realizat venituri salariale substanțiale. Codul Fiscal scutește persoanele cu handicap grav sau accentuat de la plata impozitului pe venit (10% din salariul brut). În cazul unui procuror, această scutire cumulată pe mai bine de un deceniu reprezintă cea mai mare pondere din prejudiciul total, ridicându-se la zeci de mii de euro.
3. Alte facilități și scutiri fiscale: Bugetul de stat a fost privat și de sumele aferente altor facilități legale solicitate (de exemplu, scutiri de la impozitul pe clădiri/terenuri, scutirea de la plata rovinietei sau alte gratuități de transport).

Măsurile pentru recuperarea banilor

Pentru a garanta că statul își va recupera prejudiciul în eventualitatea unei condamnări, procurorii Secției de urmărire penală au instituit deja sechestru asigurător pe bunurile mobile și imobile ale magistratului (inclusiv asupra conturilor bancare sau a locuinței sale din Petrila). Valoarea totală a bunurilor puse sub sechestru acoperă pragul valoric estimat de specialiștii antifraudă delegați în dosar.

Procedura prin care ANAF sau AJPIS se constituie ca parte civilă în procesul penal pentru a-și recupera sumele

Constituirea ca parte civilă a instituțiilor statului, precum ANAF (prin direcțiile regionale ale finanțelor publice) și AJPIS, este procedura juridică reglementată de Codul de procedură penală (articolele 19-22) prin care acestea solicită oficial tragerea la răspundere civilă a inculpatului pentru repararea prejudiciului material produs.

În dosarul procurorului Ion Mitrana, procedura urmează pași stricți pentru a asigura recuperarea sumelor din indemnizații și din scutirile de impozite:

1. Cuantificarea exactă a prejudiciului (Adresele de prejudiciu)

În faza de urmărire penală, procurorul de caz trimite ordonanțe către cele două instituții, solicitându-le să își calculeze paguba:

• AJPIS calculează valoarea totală a indemnizațiilor lunare de handicap și a bugetelor complementare plătite efectiv din 2014 și până în prezent.
• ANAF (prin organele fiscale locale/județene) recalculează impozitul pe venit pe care magistratul trebuia să îl plătească în mod normal din salariul de procuror, dar de la care a fost scutit ilegal, adăugând adesea și accesoriile legale (dobânzi și penalități de întârziere).

2. Depunerea cererii de constituire ca parte civilă

Pentru a deveni oficial părți în procesul penal, ANAF și AJPIS trebuie să depună o cerere scrisă în fața organului de urmărire penală sau a instanței de judecată.

• Termenul-limită: Cererea poate fi depusă cel târziu până la citirea actului de sesizare a instanței (la începutul judecății pe fond). Dacă depășesc acest moment, instituțiile nu mai pot cere banii în procesul penal, fiind obligate să deschidă un proces civil separat, mult mai anevoios.
• Conținutul cererii: Documentul trebuie să indice clar valoarea sumei pretinse, defalcată pe ani, și probele pe care se sprijină calculul (state de plată, decizii de impunere etc.).

3. Rolul sechestrului asigurător

Deoarece instituțiile publice au obligația legală să apere bugetul de stat, acestea solicită de obicei introducerea de măsuri asigurătorii. În acest caz, procurorii au instituit deja sechestrul pe bunurile și conturile inculpatului.

• Acest sechestru „îngheață” activele procurorului Ion Mitrana, garantând că la finalul procesului, dacă va fi găsit vinovat, ANAF și AJPIS vor avea din ce să își recupereze sumele.

4. Executarea silită în caz de condamnare

Dacă instanța pronunță o sentință de condamnare și admite acțiunile civile, hotărârea judecătorească definitivă devine titlu executoriu.

• Sumele stabilite pentru ANAF și AJPIS sunt trimise către organele de executare silită ale ANAF.
• Bunurile puse sub sechestru (cum ar fi locuința din Petrila sau conturile bancare) sunt scoase la licitație sau poprite direct până la concurența sumei totale a prejudiciului.” (Sursa: Internet)

Menționăm faptul că până la hotărârea finală a instanței, domnul procuror beneficiază de prezumția de nevinovăție.

E posibil să revenim cu noi imagini și informații cu privire la respectiva relație dintre domnul procuror și domnul ziarist, o relație foarte apropiată, ca să nu vorbim despre informațiile care se scurg din dosare, unde dacă înainte erau suspiciuni, acum sunt dovezi rezonabile. Dar vom reveni și, la momentul potrivit, vom relata mult mai multe.

Acest material a fost prezentat fiind de interes public, pentru a aduce la cunoștință autorităților despre posibile legături dintre procurori, ziariști și posibile scurgeri de informații.

• VIDEO