Posibile nereguli referitoare la instalația de nocturnă de pe stadionul „Petre Libardi” din municipiul Petroșani

Încă din anul 2025 a fost întocmită o expertiză în problema capacității copertinelor stadionului „Petre Libardi” din municipiul Petroșani de a suporta sarcini suplimentare, dar și în privința posibilității de consolidare a acestora în vederea suportării de noi sarcini.

(Sursa foto: pagina de Facebook Info24: https://www.facebook.com/photo/?fbid=122112223887403418&set=pcb.2194767484588467)

Expertiza a fost întocmită de  S.C. Unitar Proiect TDA S.R.L. pe 25 iunie 2025. Concluzia expertizei respective a fost că „asupra copertinei metalice nu se mai pot dispune încărcări suplimentare”. Cauza era că nu este îndeplinită condiția de deformabilitate. Argumentul tehnic adus a fost că săgeata calculată a structurii este de 10.367 cm, care este peste limita de 5,38 cm prevăzută în condiția L/250. Dar, tot în respectiva expertiză erau prevăzute și două soluții de intervenție:

1. soluția maximală: consolidarea structurii copertinelor, prin adăugarea de elemente metalice la grinzile transversale, pentru reducerea deformării și creșterea rigidității;

2. soluția minimală: a fost soluția recomandată de experți, consta în menținerea amplasamentului actual al stâlpilor existenți de nocturnă și refacerea/modernizarea integrală a instalației electrice de iluminat prin echiparea cu corpuri de iluminat moderne de tip LED.

Această soluție minimală are în vedere:

• Păstrarea și consolidarea infrastructurii stâlpilor (turnurilor) existenți (dacă expertiza de rezistență confirmă stabilitatea acestora după remedierea degradărilor de suprafață) pentru a reduce costurile masive de demolare și fundare a unor stâlpi noi.

• Înlocuirea tehnologică a proiectoarelor vechi cu sisteme eficiente LED capabile să asigure nivelul minim de lucși cerut de standardele curente de omologare.

• Dimensionarea minimă a sursei de alimentare (post de transformare/grup electrogen de back-up) strict pentru consumul optimizat al tehnologiei LED, fără a supradimensiona rețelele electrice magistrale ale stadionului.

În luna februarie 2026, în ședința din data de 19.02.2026 a Consiliului Județean Hunedoara, odată cu aprobarea asocierii Consiliului Județean Hunedoara cu municipiul Petroșani pentru realizarea investiției de la stadionul „Petre Libardi”, s-au mai aprobat pentru această investiție Nota Conceptuală și Tema de proiectare, documente inițiate de președintele Consiliului Județean Hunedoara, domnul Laurențiu Nistor. Tema de proiectarea mergea pe soluția ca proiectoarele să fie montate pe o structură metalică fixată pe stâlpii metalici existenți ai tribunelor (practic ai copertinelor).

Mai mult, în Certificatul de Urbanism numărul 26/24.02.2026 eliberat de Primăria Petroșani, la regimul tehnic se prevede că instalația de nocturnă va fi amplasată pe copertinele stadionului.

Deci, nicidecum nu era vorba ca instalația de nocturnă să fie amplasată pe un număr de patru stâlpi amplasați în zona pistelor, ci pe structura tribunelor sau a copertinelor.

Urmează perioada martie-aprilie 2026 în care se realizează studiul de fezabilitate cu elemente DALI, de către S.C. New Myinthos S.R.L. din Baia Mare, proiectul poartă numărul 366/2026, în baza contractului 4907/10.03.2026. În acest studiu de fezabilitate sunt două variante.

Prima variantă: utilizarea structurii metalice a copertinelor. Prin această variantă, stâlpii existenți erau prevăzuți să fie prelungiți cu 7 metri, folosindu-se profile metalice RHS 180x180x10, rigle longitudinale RHS 120x120x8 și tiranți ancorați de grinzile principale ale copertinei.

Cea de-a doua variantă prevedea patru stâlpi metalici independenți, amplasați pe colțurile exterioare ale stadionului, în afara terenului de joc, pe fundații izolate, cu posibilitatea de a se utiliza piloți forați, iar stâlpii să aibă minim 16 metri înălțime. Această variantă are avantajul de a fi independentă de tribune, dar are dezavantaje ca fundații noi și masive, consum mai mare de oțel și beton, lucrări de mai mare amploare în ce privește infrastructura, costuri mai mari de mentenanță pentru că este nevoie de utilizarea unor nacele sau macarale.

În final, și acest studiu recomandă copertinele. Motivele acestei recomandări au fost: avantaje economice și operaționale, mai puține lucrări de fundații, mentenanță mai ușoară, distribuție mai uniformă a iluminatului. Iar pentru că studiul cunoștea problema rezistenței copertinelor, au fost prevăzute expertizarea și executarea măsurilor de consolidare.

Drept dovadă că expertiza din 2025 și acest studiu de fezabilitate nu se exclud reciproc, studiul de fezabilitate prevede prelungirea stâlpilor copertinei cu 7 metri, rigidizarea structurii și aplicarea măsurilor de consolidare și reabilitare. Dar și că decizia definitivă trebuie fundamentată pe calcule tehnice detaliate din următoarea etapă.

Pe data de 9 aprilie 2026 se aprobă documentația tehnico-economică, studiul de fezabilitate cu elemente DALI, indicatorii tehnico-economici pentru această investiție, de către Consiliul Județean Hunedoara, inițiatorul de proiect fiind președintele Consiliului Județean Hunedoara, domnul Laurențiu Nistor. În această documentație aprobată, soluția tehnico-economică recomandată a rămas cea cu amplasarea instalației de nocturnă pe structura copertinelor.

Pe 15 aprilie Consiliul Județean Hunedoara  licitează proiectarea și execuția lucrărilor și este publicată pe SEAP procedura simplificată SNC1174352. Valoarea estimată este de 5.957.914,61 d elei fără T.V.A.

Iată ce prevede studiul de fezabilitate cu elemente DALI, realizat de S.C. New Myinthos S.R.L. din Baia Mare, la pagina 32:

Pe 14 mai 2026, contractul pentru proiectare și execuție, în valoare de 5.954.500 de lei, este atribuit firmei VISA S.R.L., firma IMSAT Service Cluj S.A. este terț și subcontractant, iar pe 19 mei 2026 se atribuie contractul pentru dirigenția de șantier, în valorare de 132.500 de lei către firma West Comserv S.R.L.

Printre criteriile de atribuire a contractului sunt și următoarele, care se referă la instalația de nocturnă:

Pe data de 5 iunie primăria autorizează lucrările prin Autorizația de construire 25/2026 pentru „Montaj nocturnă, sistem de degrivare și irigare al terenului de fotbal pentru Complexul Sportiv „Petre Libardi””. Pentru emiterea acestei autorizații, trebuia să fie depusă documentația de autorizare a lucrărilor. Ca atare, pe data de 5 iunie 2026 exista documentația DTAC pe baza căreia Primăria a autorizat soluția ce urma a fi executată.

Reamintim că certificatul de urbanism 26/24.02.2026 prevedea amplasarea instalației de nocturnă pe copertinele stadionului, dar în execuție instalația de nocturnă a fost realizată pe patru stâlpi independenți, amplasați în zone pistei  de atletism. O piesă esențială pentru a se stabili când a fost schimbată soluția de construire, cine a proiectat-o și pe ce calcule tehnice s-a bazat, a fost documentația care a stat la baza Autorizației de construire numărul 25.05.06.2025.

Instalația de nocturnă a fost realizată pe patru stâlpi independenți ridicați în zona pistei de atletism. Pentru asta, s-au realizat patru fundații independente. Reamintim faptul că această variantă cu patru stâlpi independenți exista în studiul de fezabilitate, ca una din cele două variante ale studiului. Studiul de fezabilitate a recomandat montarea nocturnei pe copertine, dar execuția lucrării a fost pe patru stâlpi independenți. Documentația pentru acest lucru este DTAC/PTh elaborată după atribuirea contractului de proiectare și execuție. În această documentație se arată motivele, calculele, pozițiile exacte ale stâlpilor și cine a semnat pentru implementarea soluției pe stâlpi independenți.

Constructorul a afirmat că a luat în calcul trei variante. Domnul Sorin Apostu spunea că au fost analizate trei variante: stâlpi în afara stadionului, instalația pe copertine și amplasarea care este acum. Varianta cu stâlpi în afara stadionului a picat pentru că geometria tribunelor și fundațiile existente obligau amplasarea stâlpilor la zece metri de capătul pantelor exterioare, conducând la piloni de peste 100 de metru, plus că există umbrirea produsă de tribune și că ar fi necesitat de 4 sau de 5 ori mai multă lumină.

În ce privește montarea pe copertine, varianta a fost eliminată de constructor pentru că proiectoarele ar fi trebuit să fie ridicate suplimentar pentru a nu produce disconfort spectatorilor din tribune opusă și pentru că structura copertinei nu ar fi rezistat.

Acest lucru apare în expertiza din anul 2025, cum că în starea analizată atunci, copertina nu putea primi sarcini suplimentare. Dar studiul de fezabilitate întocmit ulterior cunoștea datele acelei expertize din 2025, astfel că prevedea consolidări ale copertinelor și considera optimă soluția montării nocturnei pe copertine.

Constructorul a mai susținut că pista de atletism trebuie desființată, pentru că este necesară o zonă de siguranță în jurul terenului de fotbal și că stadioanele moderne nu mai au piste de alergare. Fundațiile au fost turnate cu 25 cm sub nivelul gazonului și au fost acoperite cu pământ și iarbă, iar poziționarea stâlpilor a fost limitată de fundația tribunei și de pânza de apă freatică.

Referitor la faptul că reprezentantul constructorului, domnul Sorin Apostu, susținea că stadioanele moderne nu mai au piste de alergare, regulamentul U.E.F.A., intrat în vigoare din data de 1 iunie 2025, în ceea ce privește infrastructura stadioanelor stabilește că este obligatoriu ca zona imediat adiacentă terenului de fotbal să fie o zonă sigură pentru jucători și oficiali și că orice element structural sau echipament fix trebuie amplasat la cel puțin trei metri față de marcajele terenului și la cel puțin un metru în spatele plasei porții. Dar regulamentul nu interzice existența unei piste de atletism  în jurul terenului de fotbal. Documentația tehnică a celor de la World Athletics arată faptul că cele două funcțiuni, teren de fotbal și pistă de atletism, sunt complementare și include reprezentări cu teren de fotbal în interiorul pistei de atletism standard, iar acest lucru constituie baza unei arene multisport. Deci, documentele World Athletics nu susțin afirmația că un stadion nu poate avea și teren de fotbal și pistă de atletism simultan. Ceea ce mai înseamnă că nu este obligatoria dispariția unei piste de atletism.

Chiar studiul de fezabilitate întocmit pentru investiția de pe stadionul „Petre Libardi” arată că acesta este un stadion multifuncțional și consemnează existența pistei de atletism în jurul terenului de fotbal. Iar studiul de fezabilitate, în prezentarea situației existente, include pista de atletism și terenurile de antrenament în facilitățile care fac ca acest complex sportiv să intre în categoria bazelor sportive multifuncționale.

Iată ce a fost inclus în plus în bugetul alocat pentru modernizarea stadionului „Petre Libardi” din municipiul Petroșani:

Suma de 7,5 milioane de lei a fost distribuită către mai multe componente esențiale pentru omologarea arenei la standardele primei ligi:

1. Sistemul de iluminat propriu-zis: Cei 4 piloni de 42 de metri și proiectoarele LED de ultimă generație.
2. Sistemul de degivrare al gazonului: Instalația de încălzire automată a suprafeței de joc pentru perioada de iarnă.
3. Sistemul automat de irigații: Refacerea completă a rețelei de udare a gazonului.
4. Infrastructura media și tehnică: Rețelele de alimentare dedicate pentru minicarele TV de transmisiune directă, alimentarea sistemului de arbitraj video (VAR) și a panourilor publicitare LED din jurul terenului.
5. Infrastructura electrică grea: Un nou tablou electric general de mare putere și un grup electrogen capabil să susțină toate aceste sisteme simultan în caz de avarie.

Dacă izolăm doar partea dedicată reflectoarelor și pilonilor din devizul general de la Petroșani, costul tehnic se aliniază standardelor din România (între 400.000 și 500.000 de euro pentru o nocturnă fixă completă de Liga 1). Ca o curiozitate, soluțiile temporare, precum instalația de nocturnă mobilă (închiriată) folosită de Alba Iulia, costă în jur de 80.000 de euro pentru doar două luni de utilizare.

O analiză mai detaliată investițiilor pentru modernizarea stadionului „Petre Libardi” din municipiul Petroșani este următoarea:

• Valoarea totală a investiției gestionată de Consiliul Județean Hunedoara, documentația tehnico-economică aporbată este de 8.533.939,71 lei cu T.V.A. inclus, din care 6.417.533,72 lei cu T.V.A. inclus este pentru construcții și montaj. Valoarea troatlă a acestei investiții, fără T.V.A., este de 7.062.968,07 lei. În aceste valori sunt incluse și contractul de proiectare i execuție atribuit firmei VISA, în valoare de 5.954.500 de lei și contractul de dirigenție de șantier.
• Lista de investiții pe anul 2026 a Clubului Sportiv Municipal Jiul Petroșani este de 3.350.000 de lei. Acesta cuprinde:

1. suma de 718.500 de lei pentru o capacitate de producere a energiei electrice din surse regenerabile, pentru autoconsum, amplasată la stadionul „Petre Libardi”;
2. suma de 58.000 de lei pentru două bănci de rezervă a câte 21 de locuri;
3. suma de 120.000 de lei pentru un container WC;
4. suma de 216.000 de lei pentru un generator de 350 KVA;
5. suma de 110.000 de lei pentru instalația de încălzire a vestiarului;
6. suma de 20.000 de lei pentru trei porți de fotbal;
7. suma de 8.500 de lei pentru o schelă;
8. suma de 247.000 de lei pentru instalația de sonorizare;
9. suma de 149.000 de lei pentru sistemul de supraveghere video;
10. suma de 226.000 de lei pentru turnicheți;
11. suma de 100.000 de lei pentru sistemul de tiketing;
12. suma de 118.000 de lei pentru branșamentul trifazat și instalația de utilizare a nocturnei;
13. suma de 223.000 de lei pentru tabela de marcaj exterioară a stadionului;
14. suma de 18.000 d elei pentru un tractor de tuns iarba;
15. suma de 993.000 de lei pentru branșamentul electric și transformatorul instalației de degrivare.

În lista Clubului Sportiv Municipal mai apar și 10.000 de lei pentru boilerul sălii de sport, 10.500 de lei pentru soba saunei de la Bazinul de Înot și 4.500 de lei pentru un aparat de electrostimulare, dar acesta sume nu sunt puse în costul stadionului.

Revenind la montarea nocturnei pe patru stâlpi independenți pe pista de atletism a stadionului „Petre Libardi”, concluzia constructorilor și ale autorităților locale au fost că celelalte soluții luate în calcul ar fi fost mult mai scumpe sau imposibil de realizat.

„ De ce soluția aleasă a fost cea mai economică?

• Evitarea unor stâlpi uriași și extrem de scumpi: Stadionul din Petroșani este construit „în groapă”. Dacă stâlpii de nocturnă ar fi fost montați în afara arenei (în spatele tribunelor), aceștia ar fi trebuit să fie extrem de înalți și plasați la o distanță foarte mare. Din cauza arhitecturii și a lungimii tribunelor, s-ar fi creat zone mari de umbră pe teren. Pentru a compensa, ar fi fost nevoie de o putere de iluminare mult mai mare (becuri cu un consum triplu), ridicând masiv atât costurile de instalare, cât și cele ulterioare de operare.
• Problemele structurale ale acoperișului: S-a analizat posibilitatea prinderii reflectoarelor direct pe structura acoperișului tribunei (fără stâlpi). Această variantă a fost abandonată deoarece structura existentă nu ar fi rezistat greutății sistemului de iluminat, iar consolidarea ei ar fi costat enorm. În plus, s-a dorit păstrarea acoperișului liber pentru instalarea viitoare de panouri fotovoltaice.

Rezultatul investiției

Prin implementarea acestei soluții (montarea celor 4 stâlpi direct la nivelul solului, sacrificând porțiuni din pista de atletism), proiectul a putut fi finalizat într-un timp record de doar două luni (iunie–august 2026) și s-a încadrat în bugetul de 7,5 milioane de lei, asigurat de Consiliul Județean Hunedoara. Această grabă și optimizare financiară au fost impuse de necesitatea ca arena să fie omologată urgent pentru meciurile de pe teren propriu ale echipei F.C. Corvinul Hunedoara în prima ligă, în timp ce propriul lor stadion din Hunedoara se află în reconstrucție.

Prin urmare, „soluția simplă” pe pistă a fost cea care a salvat bugetul și timpul de execuție, chiar dacă a atras critici pentru compromisul adus infrastructurii de atletism.

1. Varianta recomandată inițial (Nocturna pe copertine/structură)

Conform expertizelor tehnice și a Ghidului de Soluții propus inițial, specialiștii au recomandat inițial montarea sistemului de iluminat direct pe copertinele (acoperișul) tribunelor existente pentru a proteja integritatea pistei de atletism.

• De ce a fost abandonată: Când s-a trecut la faza calculelor de structură (sarcină termică, rezistență la vânt și greutate mecanică directă), s-a demonstrat că actuala structură a copertinelor de la Petroșani nu poate susține proiectoarele moderne de mare putere fără riscuri majore de prăbușire. Consolidarea capitală a structurilor de beton și metal ale copertinei ar fi dublat sau chiar triplat timpul necesar execuției, lucru inacceptabil din cauza urgenței omologării pentru Superligă.

2. Varianta cu stâlpi independenți în afara arenei (în spatele tribunelor)

Această opțiune prevedea piloni clasici, masivi, amplasați complet în afara perimetrului tribunelor.

• De ce a fost abandonată: Din cauza conformației geografice a stadionului „Petre Libardi” (construit parțial în rambleu/groapă), stâlpii ridicați din spatele tribunelor ar fi trebuit să aibă o înălțime mult mai mare decât standardul normal (peste 45-50 de metri) pentru a trece de unghiul mort generat de acoperiș. Costul doar pentru turnarea fundațiilor speciale adânci în solul din afara arenei și confecționarea pilonilor gigantici depășea cu mult valoarea totală alocată întregului proiect de modernizare.

Decizia finală și compromisul financiar

Văzând că refacerea structurii copertinelor sau stâlpii uriași externi scot proiectul din graficul de timp și din limitele rezonabile de buget, autoritățile au ales soluția de avarie: 4 stâlpi independenți plasați pe sol, dar „împinși” în interiorul arenei, pe pista de atletism.

Întregul pachet final, implementat în regim de urgență maximă în doar două luni (iunie – august 2026), a costat 7.519.545 lei (cu TVA inclus). Această sumă nu a inclus doar nocturna, ci a fost extinsă din mers pentru a acoperi și alte cerințe obligatorii pentru prima ligă:

• Sisteme noi de degivrare și irigare automatizată a gazonului;
• Infrastructură electrică dedicată pentru transmisiunile TV (Car TV), alimentarea camerelor pentru tehnologia VAR și reclamele luminoase.” (Sursa: Internet)

Dar totuși, există mai mulți „dar”. Și tot atât de mulți „dacă”. În cele ce urmează detaliem și câteva dintre aceste aspecte.

„Dacă soluția tehnică cu stâlpi independenți pe pista de atletism ar fi fost asumată și proiectată încă din prima zi, întregul proces ar fi fost mult mai eficient, evitându-se cheltuieli masive pe documentații inutile.

Pierderile financiare colaterale și ineficiența au apărut tocmai din cauza lipsei de viziune inițiale:

1. Bani irosiți pe studii inițiale inutile

În prima fază, s-au comandat studii (cum a fost documentația de avizare DALI) care vizau alte soluții tehnice — amplasarea stâlpilor în afara arenei, consolidarea structurii copertinelor sau prinderea pe acoperiș.

• Fiecare dintre aceste variante a necesitat măsurători de rezistență, calcule de sarcină și proiectare tehnică plătite din bani publici.
• În momentul în care specialiștii au pus acele proiecte pe masă și s-a realizat că sunt colosal de scumpe sau nerealizabile, acele studii inițiale au devenit inutile.

2. Costurile birocrației de refacere

Schimbarea soluției tehnice „din mers” presupune:

• Plată suplimentară pentru refacerea sau modificarea documentației tehnice, expertize adiacente și memorii justificative noi.
• Emiterea de noi avize administrative pentru modificarea indicatorilor tehnico-economici.

3. Timpul pierdut — cel mai scump factor

Pentru că nu s-a mers de la început pe varianta simplă (dar controversată estetic) a stâlpilor pe pistă, s-au pierdut luni importante în hățișul birocratic. Această întârziere a generat o cursă contra-cronometru în vara anului 2026 pentru ca F.C. Corvinul să poată folosi arena din Petroșani. Graba în execuție (lucrări realizate în regim de urgență în doar două luni) atrage aproape întotdeauna costuri de execuție mai mari din partea constructorilor decât o lucrare licitată din timp.

În achizițiile publice din România, proiectarea defectuoasă și dorința inițială de a implementa soluții ideale, urmată de o revenire bruscă la „varianta de avarie” din lipsă de fonduri, dublează costurile de proiectare și consultanță. Dacă se proiecta direct varianta pe pistă, s-ar fi economisit bani importanți din bugetul total.

O estimare matematică și administrativă strictă arată că dacă soluția finală (cu cei 4 stâlpi independenți pe pista de atletism) ar fi fost asumată și proiectată încă de la început, economia financiară s-ar fi situat între 500.000 și peste 1.000.000 de lei (aproximativ 100.000 – 200.000 de euro) din costul total, iar costul real de execuție al proiectului ar fi scăzut substanțial.

Economiile pot fi împărțite în trei categorii majore de costuri care ar fi fost eliminate:

1. Economia pe partea de proiectare și avizare (Aproximativ 260.000 – 350.000 lei)

• Eliminarea studiilor paralele: S-ar fi economisit integral sau parțial sumele alocate studiilor inițiale (cum a fost contractul inițial pentru expertize structurale și DALI axat pe variante alternative, precum copertinele). O documentație tehnică făcută direct pe varianta de piloni la sol este mult mai simplă; ea nu necesită expertize complexe de rezistență a structurilor de beton vechi ale tribunelor sau simulări de sarcină termică pe acoperiș.
• Tăierea birocrației de refacere: S-ar fi eliminat costurile administrative destinate proiectanților pentru memorii justificative de modificare a soluției, recalcularea indicatorilor tehnico-economici și refacerea dosarelor pentru obținerea din nou a avizelor de securitate și urbanism.

2. Economia din eliminarea „regimului de urgență” în execuție (Aproximativ 400.000 – 700.000 lei)

• Prețul grabei: Proiectul a fost executat într-o cursă contra-cronometru de doar două luni (15 iunie – 24 august 2026) pentru ca F.C. Corvinul să poată disputa meciurile de primă ligă. Lucrările făcute în regim de urgență maximă presupun mobilizare masivă de utilaje în timp scurt, schimburi de noapte pentru muncitori și termene strânse de livrare a materialelor, elemente care scumpesc devizul constructorului cu 10% – 15% față de o lucrare planificată din timp.
• Licitație competitivă: Dacă soluția se știa din iarnă, licitația de execuție nu se mai făcea pe ultima sută de metri. O perioadă normală de licitație atrage mai mulți ofertanți în SEAP, generând concurență reală și o scădere firească a prețului ofertat de constructori.

Care ar fi fost costul real, asumat din prima zi?

Investiția finală executată a fost de 7.519.545 lei (incluzând nocturna, sistemele de degivrare, irigare și logistica TV/VAR).

Dacă soluția stâlpilor pe pistă era adoptată în faza inițială de proiectare:

• Costul total proiectare + execuție s-ar fi situat în jurul a 6.500.000 – 6.800.000 lei.
• Toată infrastructura ar fi fost identică, însă banii publici irosiți pe „hârtii refăcute” și pe sporurile de urgență acordate constructorilor ar fi rămas în bugetul județean.” (Sursa: Internet)

Să vedem în cele ce urmează cum a influențat această grabă omologarea propriu-zisă a stadionului de către comisiile L.P.F. /F.R.F.:

„Graba administrativă dictată de nevoia urgentă de a muta echipa FC Corvinul Hunedoara mai aproape de casă a influențat procesul de omologare sub forma unui compromis major, generând o situație atipică acceptată de comisiile Ligii Profesioniste de Fotbal (L.P.F.) și Federației Române de Fotbal (F.R.F.).

Iată principalele efecte pe care această cursă contra-cronometru le-a avut asupra omologării arenei „Petre Libardi”:

1. Compromisul omologării „cu derogare” sau pe bucăți

Deși instalația de nocturnă și noul gazon hibrid au fost finalizate și inaugurate oficial la sfârșitul lunii august 2026, stadionul nu a fost gata instantaneu din toate punctele de vedere. Graba a forțat inspectorii LPF să analizeze arena printr-o procedură de omologare pe etape sau condiționată:

• Probleme de infrastructură colaterală: Pentru a primi acceptul de Superligă, o arenă nu are nevoie doar de lumini și iarbă. Cerințele L.P.F./F.R.F. sunt extrem de stricte pe partea de securitate, zone media și logistica TV.
• Întârzieri la elementele secundare: Presiunea uriașă pusă pe montarea stâlpilor și aducerea curentului de mare putere a lăsat pe plan secund alte dotări cerute de manualul de licențiere. Din acest motiv, inspectorii L.P.F. au fost nevoiți să facă vizite repetate, monitorizând montarea din mers a noii tabele de marcaj, a turnichetelor, amenajarea vestiarelor moderne, a posturilor de comentatori și a platformelor destinate camerelor VAR.

2. Amânarea debutului efectiv pe noul teren

Graba inițială nu a putut acoperi hățișul tehnic și birocratic în totalitate. Deși oficialii locali și fanii sperau ca echipa să joace la Petroșani mult mai repede (după exilul temporar de la Arad), termenele s-au decalat. Inspecțiile finale și testele obligatorii de luminozitate cerute de televiziunile deținătoare de drepturi au împins data primului meci oficial programat la Petroșani spre mijlocul lunii octombrie 2026. Până la acel moment, oficialii clubului au fost obligați să poarte discuții de avarie pentru a disputa anumite meciuri pe alte arene omologate.

3. Precedentul periculos: Pista sacrificată pentru fotbal

Cea mai vizibilă consecință a grabei admise de comisii este însăși omologarea stâlpilor amplasați pe pista de atletism. Regulamentele F.R.F./L.P.F. cer ca în zona de siguranță a terenului de joc să nu existe obstacole periculoase pentru fotbaliști. Constructorii au fost obligați să găsească soluții tehnice de protecție la baza pilonilor pentru ca aceștia să nu pună în pericol integritatea fizică a jucătorilor în cazul unor ieșiri violente în afara tușei.

Comisiile de omologare au aprobat această configurație bizară deoarece acoperea criteriul esențial sportiv (iluminarea standard de lux solicitată pentru transmisiunile HD), însă din punct de vedere multisport, arena a fost parțial compromisă, nemaiputând găzdui competiții oficiale de atletism de nivel înalt.

În concluzie, graba a funcționat: stadionul a primit undă verde de la L.P.F. pentru a readuce meciurile de primă ligă în județul Hunedoara, însă cu prețul unui calendar decalat și al unei infrastructuri care a stârnit ironii la nivel național din cauza compromisului tehnic acceptat.” (Sursa: Internet)

După cum se poate vedea, controversele încă există și vor mai exista. Cu siguranță este imperios necesar ca fiecare problemă să fie analizată cu celeritate, pentru că fiecare parte implicată are argumente și contraargumente întemeiate. Dar sunt și întrebări rămase fără răspuns, sau fără un răspuns convingător.

Ancheta jurnalistică este în curs și vom reveni cu noi informații îndată ce vor fi disponibile.