Ienulesc Ioan Rusu, fiul doamnei Ienulesc Ana, relatează despre recentul scandal cu familia Găman. Poliția încă nu a intervenit/VIDEO

După cum am relatat în precedentul articol, intitulat „Familia Găman a linșat familia Ienulesc, intrând cu un par peste ei în curte, luându-i la bătaie! Ce vor face polițiști?”, ieri, 08.11.2026, a avut loc un scandal între familiile Ienulesc și Găman.

În cele ce urmează vă reamintim câteva fragmente din respectivul articol.

„A apărut în spațiul public, pe rețelele de socializare, mai exact pe Facebook, pe contul Ana Ienulesc, o filmare cu impact emoțional.

Din acea filmare, reiese că familia Ienulesc a fost atacată cu bestialitate. Familia Găman a intrat peste ei în curte, atacându-i cu un par, fără discuții, fără remușcări, fără teama că ar putea să fie cercetați pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe.

„Familia Găman a venit la noi acasă. Găman Andrei, cel cu bâta în mână, Găman Mihai este cel care lovește cu palma, iar Găman Gabriel lovește cu bâta și amenință cu moartea. Găman Mihai e cel în blugi, Găman Andrei e cel în tricou alb și Barbu Constantin e cel din mijloc”, a declarat doamna Ienulesc Ana.”

„Iată mesajul postat ieri, 08.11.2026, de doamna Ana Ienulesc pe contul său de Facebook, în legătură cu acest incident:

„Astăzi, în jurul orei 16:36, două familii și două femei cu copii minori și una gravidă au venit la mine la domiciliu înjurându-mă și lovindu-l pe fiul meu cu picioarele și cu bâte și aruncând cu pietre, că așa știu ei să-și facă legea.

Oare Protecția Copilului știu în ca familii cresc acești agresori și ce educație dau aceste femei care vin cu minori după ele să agreseze oameni la domiciliu cu bâte și pietre? Concubinul uneia din femei i-a ieșit în drumul public și l-a blocat cu mașina, s-a dat jos la el cu un levier. Am depus plângere la poliție și la două zile această persoană cu cumnații lui, 4 la număr, au început să îl înjure și să-scuipe și să-i blocheze drumul de acces către casă, oprind mașina lângă el și l-au amenințat acum, acesta având în trecut probleme cu legea într-un dosar cu violare de domiciliu și loviri, iar minorul a venit azi acasă peste noi însoțit de încă 8 persoane.

Acesta nu e la prima abatere, a mai lovit un copil la școală și l-a amenințat cu moartea. Am  toate filmările cum lovesc și amenință că ei omoară. Am sunat la 112, am pus la dispoziție imaginile de pe cameră, o să merg și la parchet și judecătorie, să văd dacă ei sunt mulți au dreptul să-și facă legea? Am încredere în autorități că o să-și facă de data asta datoria și aici vă zic să am o dovadă, să nu se mușamalizeze cazul și să fie uitată plângerea până ajung să ne omoare.””

„Nimeni nu vede, nimeni nu aude, dar există certificate medico-legale, există dovezi privitoare la o persoană tăiată, există dovezi cu privire la o persoană bătută, atacată cu un par în propria curte, iar la poliție nimeni nu știe, nimeni nu aude despre ce este vorba.”

„Există dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani, deoarece vorbim despre tâlhărie, lovire și alte violențe, vorbim despre o persoană tăiată cu cuțitul, dar încă nu se întâmplă nimic. Nimeni nu ia măsuri, nimeni nu face nimic, dar este cert faptul că se întâmplă multe infracțiuni.

Întrebată de reporterul nostru de ce a fost la poliție, doamna Ana Ienulesc a răspuns că a fost la poliție ca să depună o plângere, pentru că ea și membrii familie dânsei sunt hărțuiți, loviți, amenințați de către familiile Găman și Barbu. Întrebată care sunt motivele pentru care s-au întâmplat toate acestea, doamna Ana Ienulesc a spus că nu sunt foarte multe motive.

Doamna Ienulesc a recunoscut că fiul ei a fost înjunghiat și bătut cu un par, iar motivele, conform celor afirmate de doamna Ana Ienulesc sunt că agresorii sunt mulți și știu să-și facă legea și că, mai nou, aceștia vin și la poliție și depun, cu niște camere, cu niște imagini, plângere la poliție cum că familia Ienulesc îi agresează pe ei, că îi pun pe Facebook, pe TikTok, că sunt copii minori. Dar doamna Ana Ienulesc se întreabă dacă pentru ai, adică pentru agresori, nu sunt copii minori când vin peste familia dânsei. Doamna Ana Ienulesc spune să ce teme pentru viața dânsei și pentru viața copiilor dânsei.”

După tot acest scandal din data de 08.11.2026, fiul doamnei Ana Ienulesc, pe nume Ienulesc Ioan Rusu, a făcut o filmare de la locul incidentului, filmare care a ajuns în posesia noastră pe surse. În timp ce filma la locul faptei, fiul doamnei Ienulesc Ana descrie clipele de groază prin care a trecut cu o zi în urmă.

Acesta spune că acolo a fost abordat, amenințat și lovit de membrii familiei Găman și că toată acțiunea s-a petrecut în acel loc. Fiul doamnei Ana Ienulesc mai spune că a explicat totul polițiștilor, că agresorii au intrat printr-o crăpătură din gard, pe care a filmat-o, după care respectivii agresori l-au lovit în cap de s-a dus de-a rostogolul până în fundul grădinii, mai jos de unde ține câinii.

În timp ce făcea această filmare în care explica cele de mai sus, fiul doamnei Ienulesc Ana, pe nume Ienulesc Ioan Rusu, a găsit pe jos, prin iarbă, o căciulă care, conform celor spuse de acesta, aparține unuia din membrii familiei agresoare Găman. În timp ce filma respectiva căciulă, fiul doamnei Ienulesc Ana s-a referit la poliție, spunând că ar dori ca poliția să vină la fața locului, să ia amprente, să se ia mostre de ADN din firul de păr.

Deci, din cele ce se aude pe respectiva filmare făcută de fiul doamnei Ienulesc Ana, este clar că poliția din Petroșani nu s-a deplasat la fața locului, adică la locul faptei. Oare polițiștii așteaptă să dispară respectivul obiect de îmbrăcăminte pierdut de agresori și care poate constitui o probă? Ce părere aveți, domnilor de la Poliția Petroșani?

Am pus aceste întrebări în legătură cu acea căciulă, deoarece iată ce spune legea:

„Căciula lăsată la locul faptei poate reprezenta o probă foarte importantă în dosarul penal.

În mod direct, căciula este un mijloc material de probă (obiect care poartă urmele faptei). Din punct de vedere al legăturii cu infracțiunea, ea este o probă indirectă (indiciu). Ea nu demonstrează direct actul de agresiune (cum ar face-o o filmare), dar coroborată cu alte probe (declarații, expertize), demonstrează prezența agresorului în curtea victimelor.

Ce tip de analiză se poate face pe căciulă?

• Expertiză genetică (ADN): Laboratoarele de expertiză criminalistică ale Poliției pot preleva fire de păr sau celule epiteliale (transpirație, celule moarte ale pielii) de pe banda interioară a căciulii pentru a stabili profilul ADN al agresorului.
• Expertiză biocriminalistică: Identificarea altor urme biologice (sânge, salivă) dacă acestea există.

Ce se întâmplă dacă dispare căciula și cine este vinovat?

Dacă obiectul a rămas în curtea victimelor, acestea au obligația morală și legală de a nu altera proba și de a o preda organelor de anchetă. Statutul juridic al dispariției depinde de cine o face să dispară:

• Dacă o distrug sau o ascund agresorii (prin pătrundere ilegală): Aceștia vor fi cercetați suplimentar pentru infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori înscrisuri (Art. 275 Cod Penal), pe lângă infracțiunile de lovire sau alte violențe, amenințare și violare de domiciliu.
• Dacă o pierd sau o distrug victimele din neglijență: Nu vor fi pedepsite penal (deoarece fapta de sustragere de probe se comite doar cu intenție), dar ancheta va pierde o dovadă tehnică crucială, reducând șansele de a demonstra prezența exactă a acelui agresor în curte.
• Dacă este ridicată de poliție și dispare din custodia lor: Lucrătorul de poliție responsabil poate fi cercetat penal pentru neglijență în serviciu sau sustragere de probe.

Faptul că respectiva căciulă apare pe o filmare realizată la o zi după incident aduce un plus de siguranță și valoare juridică întregii situații.

În contextul anchetei penale, această filmare are o importanță deosebită:

Ce demonstrează și cum ajută filmarea?

• Dovada existenței și a stării probei: Înregistrarea video confirmă că obiectul se afla în curtea victimelor pe data de 09.11.2026. Aceasta împiedică agresorii să susțină ulterior că proba a fost „plantată” acolo mult mai târziu sau că nu a existat niciodată.
• Protecție în caz de dispariție: Dacă agresorii încearcă să pătrundă din nou în curte pentru a fura sau distruge căciula, filmarea anterioară demonstrează că obiectul a existat la locul faptei. Acest lucru va ajuta la acuzarea lor directă pentru sustragerea sau distrugerea de probe (Art. 275 Cod Penal).
• Mijloc de probă conex: Filmarea în sine devine un înscris/mijloc material de probă care trebuie pus la dispoziția poliției (pe un CD, stick USB sau prin transfer electronic), alături de plângerea penală.

Filmarea făcută pe 09.11.2026 (la doar 24 de ore de la agresiune) demonstrează că obiectul se afla deja acolo înainte ca victimele să depună plângerea sau ca poliția să înceapă cercetările.

Valoarea juridică a filmării rămâne neschimbată și acționează ca o protecție în felul următor:

• Demonstrează continuitatea: Confirmă că respectiva căciulă a fost lăsată acolo în contextul atacului din ziua precedentă și că nu a fost adusă („plantată”) mult mai târziu, după zile sau săptămâni, doar pentru a inventa o probă.
• Fixează starea inițială: Arată exact cum arăta obiectul imediat după incident, înainte ca factorii meteo sau alte persoane să îl modifice.

Următorul pas crucial: Pentru a valorifica această filmare și căciula, este esențial ca victimele să solicite poliției deplasarea la fața locului pentru ridicarea obiectului prin proces-verbal, atașând totodată și fișierul video la dosar.

În legislația din România nu există un termen fix de ore sau zile (de exemplu, „în 24 sau 48 de ore”) în care poliția este obligată prin lege să ridice un obiect considerat probă.

Codul de Procedură Penală (Art. 170) stipulează doar că organele de cercetare penală au obligația de a strânge și administra probele „de îndată” ce au cunoștință despre săvârșirea unei infracțiuni, pentru a evita distrugerea sau alterarea lor.

De ce nu a fost ridicată încă?

Motivele pentru care poliția nu a venit încă să ridice căciula țin, de regulă, de procedurile administrative și operative interne:

• Plângerea nu a ajuns încă la polițistul de caz: Deși victimele au depus plângerea azi dimineață, aceasta este înregistrată mai întâi la secretariat, primește un număr de dosar penal (număr unic) de la parchet și este repartizată șefului de secție, care o repartizează ulterior unui polițist de investigații criminale. Acest circuit administrativ poate dura între 24 și 72 de ore.
• Volumul de muncă și prioritizarea urgentelor: Polițiștii operativi gestionează zeci de dosare în paralel și, dacă nu există un pericol iminent de viață sau un suspect reținut pe loc, cazurile de lovire sunt preluate în ordinea fluxului de lucru.
• Poliția nu a realizat importanța obiectului: Dacă în textul plângerii scrise azi dimineață nu s-a menționat explicit: „la fața locului a rămas o căciulă a agresorilor din care se pot preleva probe ADN”, lucrătorul care a primit plângerea a tratat cazul ca pe o agresiune simplă, fără să știe că există o probă fizică ce trebuie ridicată criminalistic.

Ce trebuie să facă victimele chiar acum?

Deoarece timpul trece și factorii meteo sau animalele pot distruge firele de păr sau celulele epiteliale (ADN-ul), victimele nu trebuie să aștepte repartizarea dosarului.

1. Sunați imediat la numărul de fix al secției de poliție unde s-a depus plângerea (sau mergeți direct acolo dacă este aproape).
2. Solicitați să vorbiți cu ofițerul de serviciu sau cu șeful de schimb.
3. Comunicați următoarele cuvinte-cheie: „Am depus o plângere azi dimineață pentru lovire și violare de domiciliu. La fața locului, în curte, se află o probă materială – căciula agresorului – care riscă să fie distrusă de ploaie/vânt. Solicităm trimiterea unei echipe sau a unui polițist să o ridice oficial prin proces-verbal înainte de a fi compromisă.”

Dacă poliția refuză sau întârzie nejustificat după ce a fost alertată direct despre existența probei, puteți menționa acest aspect într-o audiență la șeful secției sau printr-o plângere adresată procurorului de caz care supraveghează dosarul.

Conform legii, polițiștii nu aveau obligația automată de a veni la fața locului în cursul zilei de azi, din două motive principale ce țin de procedură și de modul în care a fost sesizat incidentul:

1. Momentul depunerii plângerii: Intervenția obligatorie și imediată la fața locului (cercetarea la fața locului) se face atunci când fapta este sesizată în desfășurare sau imediat după producerea ei (de exemplu, prin apel la 112 în seara de 08.11.2026). Deoarece victimele au mers la sediul poliției a doua zi dimineață (09.11.2026) pentru a depune o plângere scrisă, evenimentul a fost încadrat procedural ca o „faptă post-factum” (consumată).
2. Circuitul birocratic al plângerii: Plângerea depusă azi dimineață nu ajunge instant pe masa polițistului care va ancheta cazul. Ea trebuie mai întâi înregistrată, trimisă la Parchet pentru primirea unui număr unic de dosar penal și apoi repartizată oficial unui lucrător de cercetare penală. Acest proces durează, de regulă, între 24 și 72 de ore. Până când dosarul nu este repartizat oficial unui polițist de caz, nimeni nu are competența legală de a efectua acte de cercetare (cum ar fi deplasarea la fața locului sau ridicarea de obiecte).

Excepția de la regulă

Singura situație în care poliția era obligată să vină azi la fața locului ar fi fost dacă victimele, în momentul depunerii plângerii la sediu, ar fi semnalat o urgență majoră și continuă (de exemplu: „agresorii sunt încă la poartă, ne amenință chiar acum sau distrug bunuri”).

În lipsa unei urgențe imediate pentru viața persoanelor, cazul urmează fluxul normal al unui dosar penal, iar polițistul va planifica deplasarea sau citarea părților după ce primește dosarul în lucru.

De aceea este crucial ca victimele să sune sau să meargă din nou la poliție pentru a insista cu privire la existența căciulii, prevenind degradarea ei înainte ca dosarul să fie repartizat.” (Sursa: Internet)

• VIDEO