Maria Crăciun: apel pentru salvarea satului Stănija din comuna Buceș, județul Hunedoara/VIDEO

Satul Stănija, comuna Buceș, județul Hunedoara este într-un mare pericol, după cum spune Maria Crăciun, care s-a născut și a crescut în satul Stănija, comuna Buceș, județul Hunedoara, într-un live realizat pe TikTok.

Maria Crăciun spune că într-o zi, locuitorii satului Stănija s-au trezit că a venit o firmă cu un aviz în buzunar, pentru a face cercetări geologice, că așa sunt trecute explorările pe hârtie, pentru a nu se plăti taxe pe cât ar trebui. Maria Crăciun spune că cei din sat și din comună află ultimii pentru că instituțiile își fac treaba în sensul că se spală pe mâini și pe cetățeni nu îi anunță, ci află ei singuri.

Maria Crăciun spune că până aici a fost legal, dar la verificat nu au mai fost tocmai legale treburile pentru că respectiva firmă a avut „aviz de lopățică”, adică de cercetare geologică la suprafață sau la mică adâncime, dar au venit cu o foreză de foarte mare adâncime.

Mai mult, cumva au fost forțați cei de la respectiva firmă să oprească forările, deoarece ei forau pe un site arheologic vechi de pe vremea romanilor. Dar cei de la respectiva firmă s-au gândit cum să facă să nu scape satul Stănija, care este situat pe un zăcământ mare de aur, care reprezintă rezerva României. Firma respectivă nu mai știe ce să facă ca să primească acceptări, hârtii care să le dea voie să exploreze 24 de ore din 24, pentru că foreza nu se oprește la 8 ore până nu atinge nivelul propus care să funcționeze continuu pe apa și pe terenurile oamenilor din sat și într-un sit arheologic din Stănija, a mai spus Maria Crăciun.

Maria Crăciun a spus că a început să strângă semnături pentru contestarea avizelor care le dau voie celor de la respectiva firmă să facă explorare în zonă și că dacă până pe data de 9 decembrie 2026 nu pot fi forțați să reia totul de la zero, atunci aceștia vor merge conform primelor documente, care nu le impun mare lucru, deci vor avea mână liberă. „Dacă ei la „aviz de lopată” au adus ditamai foreza, la aviz de foreză o să fie exploatare și la Stănija o să fie a doua Roșia Montană, dacă nu facem ceva”.

Maria Crăciun spune că va lăsa linkul pe TikTok cu petiția care trebuie semnată și cere solidaritate și umanitate, pentru ca aceia să fie opriți și să nu mai facă așa ceva, adică să scoată aurul de la noi din țară. Maria Crăciun spune că un link pentru semnarea petiției este și pe contul său de Instagram.

Maria Crăciun spune că la finalul videoclipului va lăsa poze și filmulețe cu zona care va fi afectată dacă nu se face ceva, ceea ce a și făcut.

Într-un live făcut ulterior de Maria Crăciun, aceasta vine în completarea live-ului anterior cu filmări cu ce este, pe teren, în Stănija. Maria Crăciun spune că sunt 13 marcaje, dintre care două sunt finalizate, iar despre cel de-al treilea nu spune nimeni nimic. Dânsa arată cum a fost închis cel de-al treilea foraj, despre care nu vorbește nimeni: cu o cracă de pom care poate fi scoasă manual din gaura de foraj. Maria Crăciun a mai spus că a urcat de la locul unde era un pârâu care nu mai există acum, a văzut acest al treilea foraj despre care nu vorbește nimeni și a găsit al doilea foraj, care, spune domnia sa, este oarecum sigilat cu o inscripție și cu o sticlă de plastic pusă pe țeavă. Așa se sigilează, ca să nu știe oamenii ce adâncime este acolo? Așa se sigilează un foraj care deja este terminat? Toate acestea se întreabă Maria Crăciun.

Dar ce i-a atras atenția Mariei Crăciun este un fel de lichid colorat care se scurge până la niște bazine făcute cu folii de solar, în trei straturi, prin care se scurge apa. Iar în zona acelor bazine este un miros greu de sulf, un aer greu și poluat. Mariei Crăciun nu i se pare normal ca de la aviz de cercetări și explorări să se ajungă la aceste lucruri.

După care, plecând de la acele bazine, Maria Crăciun a mai găsit încă un foraj, practic este primul foraj, după cum spune Maria Crăciun, tot așa sigilat cu o sticlă de plastic pusă pe țeavă, ca precedentul.

După aceasta, Maria Crăciun arată oamenilor de pe TikTok intrările în mină, semnalizate cu bandă și închise cu porți de plasă de sârmă. La una din gurile de intrare în mină, Maria Crăciun spune că inițial marcajul de acolo era declarat ca fiind în altă parte. După marcajul G2, acolo ar fi cea de-a doua gură de mină.

Maria Crăciun spune să pentru forajele făcute este un proiect, iar pentru minele deschise este alt proiect pe aceeași licență. Maria Crăciun spune că în zonă se respiră greu și este un aer toxic. Iar din acea gură de mină curge o apă roșie, toxică, și se scurge în apa care vine în sat.

Referindu-se la locuitorii satului și ai comunei, Maria Crăciun spune că trebuie să fie oprită această chestiune și că cei care fac acolo explorările sunt momentan în stand-by, adică în așteptare, pentru că au reușit să îi oprească parțial dar, ca să se înțeleagă pe deplin lucrurile, Maria Crăciun spune că ei, adică domnia sa și oamenii din sat, nu sunt împotriva dezvoltării, dar să se facă o evaluare corectă, să nu spună cei de la respectiva firmă că vin la cercetări, când de fapt fac foraje și alte lucruri.

Maria Crăciun arată și un alt loc marcat pentru un nou foraj, marcat F15, exact pe malul râului și la ceva distanță, tot pe malul râului, F5. Maria Crăciun spune că întrebarea este alta: „Prin câte pânze freatice o să se treacă oare apa noastră ce o să se întâmple cu ea? Că nu o să mai fie, nu o să mai avem apă la văcuțe, nu o să mai avem nicio sursă de apă sănătoasă, mai ales în zona asta, dacă nu facem ceva, bineînțeles.”

Noi doar am relatat ceea ce Maria Crăciun a afirmat în spațiul public, pe live, pe rețeaua de socializare TikTok, deoarece am considerat că este de interes public, prin afirmațiile pe care aceasta le face în spațiul public. Noi nu susținem că afirmațiile sale sunt adevărate sau false, doar le-am relatat deoarece le-am considerat de interes public, iar acestea au fost făcute în spațiul public, pe rețeaua de socializare TikTok.

În ceea ce privește legislația și ceea ce reiese din relatarea Mariei Crăciun că nu este în regulă cu ceea ce se întâmplă în satul Stănija, comuna Buceș, din judțeul Hunedoara, lucrurile sunt în felul următor:

„Pe baza relatării și a cadrului legislativ din România (Legea Minelor nr. 85/2003, Legea Apelor nr. 107/1996, legislația de mediu și cea privind protejarea patrimoniului arheologic), pot fi identificate mai multe nereguli majore de natură legală și procedurală în acțiunile firmei și ale autorităților:

1. Încălcarea limitelor licenței și inducerea în eroare a autorităților (Procedural & Penal)

• Depășirea tipului de activitate autorizat: Relatarea menționează că firma deține un aviz pentru cercetare/explorare de suprafață („aviz de lopățică”), dar folosește utilaje de mare adâncime (foreze masive). Din punct de vedere legal, prospecțiunea, explorarea și exploatarea sunt faze distincte, reglementate strict de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM). Utilizarea unor tehnologii superioare celor aprobate în programul de lucrări reprezintă o încălcare directă a licenței și poate atrage suspendarea sau anularea acesteia.
• Eludarea taxelor: Declararea unei activități de amploare mai mică în acte pentru a plăti taxe reduse constituie o fraudă fiscală și fals în declarații.

2. Distrugerea patrimoniului cultural (Ilegalitate penală gravă)

• Forajul într-un sit arheologic: Relatarea menționează că firma a forat pe un sit arheologic din vremea romanilor. Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, orice lucrare în zone cu potențial arheologic necesită obligatoriu un Aviz de descărcare de sarcină arheologică. Forarea fără acest aviz sau distrugerea sitului constituie infracțiune penală.

3. Vicii grave de procedură în managementul forajelor și sigilare

• Tehnici improvizate de abandonare/conservare: Astuparea unui foraj cu o cracă de copac sau „sigilarea” cu sticle de plastic și inscripții improvizate încalcă flagrant normele tehnice ale ANRM și ale Ministerului Mediului. Forajele geologice finalizate sau abandonate trebuie cimentate/izolate conform unor proceduri stricte pentru a preveni contaminarea pânzei freatice și amestecul acviferelor.

4. Poluarea mediului și periclitarea resurselor de apă (Ilegalitate civilă și penală)

• Bazine de stocare improvizate: Utilizarea unor bazine realizate din trei straturi de folie de solar pentru stocarea fluidelor de foraj (care degajă miros greu de sulf) încalcă normele privind gestionarea deșeurilor industriale. Aceste fluide pot conține substanțe chimice toxice sau metale grele mobilizate din adâncime.
• Deversarea de ape miniere acide (apa roșie): Scurgerea apei roșii, toxice, din vechile galerii direct în rețeaua hidrografică a satului încalcă Legea Apelor nr. 107/1996. Poluarea apelor de suprafață sau subterane fără autorizație de gospodărire a apelor și depășirea indicatorilor de calitate constituie infracțiune.
• Amplasarea forajelor pe malul râului (F15, F5): Legislația apelor impune zone de protecție sanitară și restricții severe pentru lucrări industriale în albile majore sau pe malurile cursurilor de apă pentru a proteja pânza freatică.

5. Lipsa de transparență și încălcarea dreptului la informare (Procedural)

• Neinformarea comunității locale: Faptul că cetățenii și autoritățile locale „află ultimii” denotă o încălcare a Convenției de la Aarhus (la care România este parte) și a legislației naționale de mediu. Orice proiect cu impact major asupra mediului (cum sunt explorările miniere) necesită proceduri obligatorii de consultare și dezbatere publică în cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu.

Poluarea pânzei freatice și a pârâului local reprezintă una dintre cele mai grave încălcări legale și ecologice din întreaga situație descrisă, având un impact direct și pe termen lung asupra sănătății oamenilor și a animalelor din sat.

Din punct de vedere legal și procedural, aspectele legate de apă sunt extrem de strict reglementate în România, iar acțiunile descrise încalcă flagrant mai multe legi:

1. Infracțiuni conform Legii Apelor (Legea nr. 107/1996)

• Distrugerea cursurilor de apă: Dispariția pârâului menționat de Maria Crăciun sugerează că lucrările de foraj sau captările ilegale au interceptat și deviat pânza freatică sau alimentarea la suprafață. Modificarea cursurilor de apă fără avize speciale este strict interzisă.
• Poluarea directă cu ape miniere acide (apa roșie): Scurgerea apelor poluate din mine în pârâul satului reprezintă o infracțiune penală. Aceste ape sunt de regulă extrem de acide și încărcate cu metale grele (zinc, fier, cupru, uneori arsenic sau plumb), distrugând definitiv fauna acvatică și făcând apa improprie pentru adăpatul animalelor sau irigații.

2. Contaminarea ireversibilă a pânzei freatice

• Foraje nesigilate corespunzător (puse în pericol de sticlele de plastic): În mod normal, un foraj geologic trebuie „cimentat” și izolat la trecerea prin straturile de apă (acvifere). Lăsarea lor deschise sau astupate cu crengi și sticle permite comunicarea liberă între diferite straturi subterane. Astfel, substanțele toxice sau apele sulfuroase din adâncime ajung direct în pânza freatică curată, din care satul își alimentează fântânile.
• Amplasarea forajelor F15 și F5 pe malul râului: Forajele făcute chiar pe malul apei prezintă un risc maxim de infiltrare rapidă a fluidelor de foraj direct în râu și în acviferul aluvionar de suprafață.

3. Managementul defectuos al fluidelor de foraj

• Infiltrațiile din bazinele de folie: Bazinele improvizate din folie de solar nu oferă o garanție de impermeabilitate industrială. Soluțiile chimice folosite la lubrifierea forezelor și compușii sulfuroși se infiltrează prin sol direct în pânza freatică. Legislația de mediu obligă companiile să folosească containere metalice sau bazine speciale, complet izolate, iar reziduurile să fie colectate și transportate de firme autorizate, nu lăsate să se evaporeze sau să se scurgă în natură.

În concluzie: Dacă faptele relatate se confirmă pe teren, activitatea firmei prezintă indiciile unor încălcări severe ale legislației miniere, de mediu, de gospodărire a apelor și de protecție a patrimoniului, existând elemente care pot atrage nu doar sancțiuni administrative (amenzi, retragerea licenței), ci și răspunderea penală.”

VIDEO