Renovările de la primăria Petroșani se fac fără ca angajații să poarte echipament de protecție. Oare reprezentanții I.T.M. și-au dat acordul pentru așa ceva?/VIDEO

La primăria Petroșani au loc lucrări de renovare, după cum se vede din imaginile care ne-au fost trimise la redacție de sursele noastre de încredere.

Uitându-ne cu atenție la respectivele imagini, se observă câteva nereguli grave, ce țin de protecția muncii.

În primul rând se observă faptul că respectivul muncitor lucrează la înălțime, pe o schelă, dar muncitorul stă pe o ladă sau o cutie plasată pe schelă, în loc să stea pe platforma stabilă a schelei. Acest lucru îi înalță centru de greutate și îi reduce drastic stabilitatea. Muncitorul respectiv nu poartă nici măcar cască de protecție, salopetă.

Apoi se observă lipsa echipamentului de protecție împotriva căderii. Muncitorul nu poartă o centură de siguranță sau un harnașament (ham) ancorat de o linie de viață ori de o structură solidă a clădirii/schelei.

O linie de viață (în engleză: lifeline) este un element esențial dintr-un sistem anticădere, conceput special pentru a salva viața muncitorilor care lucrează la înălțime.

În termeni simpli, ea reprezintă o coardă ancorată, un cablu metalic flexibil sau o șină rigidă de care muncitorul se prinde cu ajutorul unui mijloc de legătură (lonjă/cordon de siguranță) conectat direct la hamul său complex (harnașament complet). Rolul ei principal este să oprească instantaneu prăbușirea în gol în cazul în care persoana se dezechilibrează sau platforma pe care stă cedează.

Sistemele de linii de viață se împart în două mari categorii, în funcție de tipul de deplasare necesar pe șantier:

• Linia de viață orizontală: Este un cablu din oțel sau o coardă specială întinsă pe orizontală între două sau mai multe puncte de ancorare fixe (pe acoperișuri, platforme sau de-a lungul schelelor). Muncitorul își prinde sistemul de siguranță de acest cablu printr-o piesă culisantă (cărucior sau carabină) și se poate deplasa liber pe toată lungimea cablului, rămânând asigurat în permanență.
• Linia de viață verticală: Este utilizată de obicei la urcarea pe scări înalte, piloni sau direct pe fațadele clădirilor. Cablul sau coarda atârnă pe verticală, iar muncitorul folosește un dispozitiv anticădere autoblocant. Acesta culisează ușor în sus și în jos odată cu omul, dar se blochează instantaneu (la fel ca centura de siguranță auto) la cea mai mică smucitură sau cădere bruscă.

Pentru ca o linie de viață să fie eficientă și legală conform normelor SSM, punctele ei de fixare de la capete (ancorele) trebuie să fie calculate structural și montate doar în elemente de rezistență ale clădirii sau ale unei schele omologate, capabile să suporte forța uriașă generată de șocul unei căderi.

În cazul din imaginile de la Primăria Petroșani, dacă ar fi existat o linie de viață orizontală montată de-a lungul fațadei sau pe structura superioară a schelei, muncitorul ar fi trebuit să aibă hamul cuplat la ea. Astfel, chiar dacă lada de sub picioarele lui ar fi alunecat, el ar fi rămas suspendat în siguranță în aer, fără să atingă solul sau balustradele de mai jos.

Un alt aspect este faptul că respectiva schelă este neasigurată corespunzător. În zona în care își desfășoară activitatea, schela nu are montate barele de protecție (balustradele metalice) obligatorii la nivelul superior, care să prevină căderea în gol, sau plase de protecție.

Orice mișcare greșită, dezechilibrare sau rupere a cutiei de plastic pe care muncitorul stă se poate solda cu o cădere de la o înălțime considerabilă, urmată de consecințe extrem de grave.

„Faptul că aceste lucrări se desfășoară chiar la sediul unei instituții publice, cum este Primăria Municipiului Petroșani, agravează și mai mult situația din punct de vedere legal și administrativ.

Într-un astfel de context, responsabilitățile și neregulile devin mult mai stricte:

• Responsabilitatea directă a beneficiarului și a dirigintelui de șantier: Instituțiile publice au obligația legală de a monitoriza prin diriginți de șantier și coordonatori în materie de securitate și sănătate în muncă (SSM) respectarea tuturor normelor în vigoare pe șantierele pe care le finanțează sau le găzduiesc. O astfel de încălcare flagrantă, vizibilă chiar pe fațada principală a instituției, arată o lipsă severă de supraveghere.
• Imaginea instituției: Desfășurarea unor lucrări cu nerespectarea totală a normelor de siguranță chiar pe clădirea autorității locale transmite un semnal de toleranță față de ilegalități și improvizații periculoase.
• Consecințe juridice severe în caz de accident: Dacă muncitorul ar cădea de pe acea ladă, evenimentul s-ar încadra imediat ca accident de muncă grav sau mortal. Ancheta Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) și a Parchetului ar viza penal nu doar firma contractoare care a trimis muncitorul pe schelă fără echipament, ci și modul în care reprezentanții primăriei au asigurat coordonarea SSM pe șantier.

„Principalele acte normative din legislația română care se aplică în această situație, reglementând atât răspunderea firmei de construcții, cât și cea a beneficiarului (Primăria), sunt:

1. Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006

Aceasta este legea-cadru care stabilește regulile generale pentru prevenirea accidentelor. În scenariul descris, sunt vizate în mod special următoarele articole:

• Articolul 13: Obligă angajatorul (firma de construcții) să asigure echipamente de protecție colectivă și individuală (centuri, căști, balustrade) și să nu permită lucrul fără acestea.
• Articolul 6: Stabilește că obligațiile lucrătorilor în domeniul SSM nu aduc atingere principiului responsabilității angajatorului.
• Articolele 37 și 38 (Răspunderea penală): Neluarea sau nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

2. Hotărârea de Guvern (HG) nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile

Acest act normativ reglementează specific organizarea șantierelor și împarte direct responsabilitatea între firmă și beneficiar (Primărie):

• Articolul 7: Obligă beneficiarul lucrării (în acest caz, Primăria) sau managerul de proiect să numească un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării.
• Articolul 54: Prevede clar că numirea coordonatorilor SSM nu exonerează de răspundere beneficiarul sau angajatorul pentru obligațiile lor în domeniu. Prin urmare, în caz de control sau accident, ancheta verifică dacă Primăria a monitorizat șantierul prin acest coordonator.

3. Hotărârea de Guvern (HG) nr. 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă

Detaliază regulile tehnice pentru locurile de muncă. Anexa 1 impune obligația ca posturile de lucru situate la înălțime să fie proiectate și echipate cu dispozitive de protecție (balustrade solide, platforme sigure) pentru a preveni căderile în gol.

4. Codul Penal al României

Dacă s-ar fi produs un accident din cauza lăzii improvizate și a lipsei centurii, procurorii Parchetului ar fi deschis un dosar penal in rem (iar ulterior in personam) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

• Ucidere din culpă (Articolul 192 din Codul Penal) – dacă accidentul era mortal.
• Vătămare corporală din culpă (Articolul 196 din Codul Penal) – în caz de rănire gravă.
• Neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă (Articolul 349 din Codul Penal).
• Nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă (Articolul 350 din Codul Penal).

În concluzie, Legea 319/2006 și HG 300/2006 sunt pilonii juridici care ar fi atrași în mod direct în anchetă, obligând atât conducerea firmei, cât și pe reprezentanții Primăriei responsabili de contract, să dea explicații în fața inspectorilor ITM și a organelor de cercetare penală.” (Sursa: Internet)

Este clar faptul că lipsește coordonarea în materie de securitate și sănătate în  muncă din partea reprezentanților primăriei Petroșani, dar este la fel de clar și faptul că există deficiențe pe linie de SSM în cazul firmei care execută aceste lucrări. Am aflat de pe surse că patronul firmei care execută aceste lucrări ar fi din Vulcan și s-ar numi Bogo.

Nu știm cum de se lucrează așa, în văzul tuturor, fără măsurile obligatorii de protecție, la renovarea fațadei clădirii primăriei Petroșani, dar cei de la I.T.M. nu au văzut! Sperăm că nu există un ordin pe unitate de la I.T.M. Hunedoara ca să nu se observe aceste aspecte, mai ales că, din câte știm de pe surse, domnul inspector-șef al I.T.M. Hunedoara, Adrian-Florin Bozdog, ar fi coleg de partid în P.S.D. cu primarul din Petroșani, domnul Iacob Florin Ridzi.

Cei de la I.T.M. trebuie să se autosesizeze de urgență și să ia măsurile impuse de lege, atât în ce privește firma care execută respectivele lucrări, cât și în ce privește beneficiarul lucrărilor respective, primăria municipiului Petroșani.

Vom reveni cu noi informații pe marginea acestui subiect.

ineți aproape!

VIDEO