Mihai Viorel Bonea și Cătălin Docea: legături, activitate, istorii, controverse

Mihai Viorel Bonea a fost un cunoscut om de afaceri și fost director de bancă (Bankcoop) din Petroșani, recunoscut ca unul dintre liderii economici importanți din Valea Jiului de la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000.

”Numele lui Mihai Viorel Bonea este legat de mai multe activități locale, dar și de controverse notabile:

• Activitatea în presă și afaceri: A fost cel care a finanțat și asigurat baza materială pentru publicația locală „Deșteaptă-te Române”. De asemenea, a fost un apropiat al fostului lider al minerilor, Miron Cozma.
• Controverse și litigii: În calitate de director al sucursalei Bankcoop, a fost implicat în anchete privind acordarea de credite neperformante către firme care nu îndeplineau condițiile legale. Ulterior, numele său a apărut în scandaluri majore legate de obținerea unor cabane și a unor suprafețe mari de teren (aproximativ 10.000 mp) în stațiunea montană Parâng, fiind acuzat de utilizarea unor acte false în relația cu Consiliul Local Petroșani. A fost implicat și în procese cu jurnaliști locali care îi investigau activitatea.

Mihai Viorel Bonea a decedat în anul 2005, la o vârstă tânără, moment care a marcat și încetarea apariției ziarului pe care îl patrona. În comunitatea montană din Parâng, unii localnici și-l amintesc ca pe un om cu inițiativă care ar fi putut schimba fața stațiunii dacă proiectele sale ar fi fost finalizate.

Legătura dintre omul de afaceri Mihai Viorel Bonea și jurnalistul Cătălin Docea a fost una de natură strict profesională și editorială, în perioada de efervescență a presei din Valea Jiului de la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000.

Cătălin Docea a făcut parte din colectivul de redacție al săptămânalului „Deșteaptă-te Române”, publicație culturală și combativă înființată, finanțată și patronată de Mihai Viorel Bonea în Petroșani. În acea perioadă, ziarul aduna la un loc mai mulți jurnaliști și oameni de cultură importanți din zonă (printre care Marian Boboc, Gilbert Danco sau Mihai Barbu).

Relația lor s-a desfășurat în două coordonate principale:

• Colaborarea editorială: Cătălin Docea, activ în media locală încă din anii ’90, a contribuit la realizarea acestei publicații de atitudine, beneficiind de baza materială pusă la dispoziție de Bonea.
• Sfârșitul proiectului: Această legătură profesională s-a întrerupt brusc în anul 2005, odată cu moartea prematură a lui Mihai Viorel Bonea. Dispariția patronului a atras după sine și încetarea definitivă a apariției ziarului „Deșteaptă-te Române”.

Ulterior acestui moment, Cătălin Docea și-a continuat cariera pe cont propriu în peisajul media din Valea Jiului și din vestul țării, devenind fondator și director al unor publicații cunoscute precum Ziarul Văii Jiului, Hunedoara Plus sau Timiș Plus.

Istoricul scandalului legat de terenurile din Parâng

La sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, stațiunea montană Parâng (Petroșani) a devenit un adevărat „Rai” al construcțiilor ilegale și al aranjamentelor imobiliare.

• Mecanismul litigiului: În centrul disputelor în care a fost implicat Mihai Viorel Bonea s-a aflat preluarea unor proprietăți prin convenții dubioase. Un caz concret a implicat o înțelegere cu un revoluționar local (David Bejinariu) pentru o cabană și promisiunea cedării ulterioare a unei suprafețe mari de teren ce urma să fie solicitată de la primărie.
• Falsuri și procese: Ulterior, Consiliul Local Petroșani s-a trezit cu cereri de punere în posesie semnate în numele unor mandatari, declanșându-se anchete legate de fals în acte.
• Impactul financiar: Haosul din Parâng a culminat cu controale ale Curții de Conturi care au scos la iveală pagube masive la bugetul local (milioane de lei din redevențe neplătite de cabanieri) și acțiuni în instanță deschise de Primăria Petroșani împotriva celor care ocupaseră ilegal suprafețe mult mai mari decât cele concesionate inițial.

Cabana din Parâng a lui Mihai Viorel Bonea

Cabana Bonea este situată în masivul Parâng, la o altitudine de 1800 de metri, la doar 50 de metri distanță de stația de întoarcere a telescaunului vechi. Proprietatea a fost dobândită de Mihai Viorel Bonea în urma unei convenții scrise controversate cu un revoluționar local, David Bejinariu. Prin acel act, Bonea a devenit proprietarul construcției, iar Bejinariu se obliga să solicite de la Primăria Petroșani suprafața de teren aferentă pentru a i-o ceda ulterior bancherului; în caz contrar, revoluționarul risca penalități financiare uriașe. Înțelegerile subterane și cererile ulterioare depuse la Consiliul Local în baza unor mandate suspecte au declanșat un amplu scandal de fals în acte.” (Sursa: Internet)

Din punct de vedere turistic și tehnic, clădirea a fost concepută la standarde ridicate pentru acea vreme, fiind adesea descrisă mai degrabă ca un motel montan decât ca o cabană clasică. Unitatea dispune de:

• O capacitate de circa 47–51 de locuri de cazare distribuite în camere duble, triple, camere de grup și un apartament (toate dotate cu băi proprii).

Facilități extinse precum restaurant și bar (50 de locuri), sală de mese, centrală termică proprie, sală de conferințe și chiar spațiu pentru discotecă.

Iată ce scria la acea vreme ziarul „Curentul”, în data de 23 septembrie 2025:

Situația băncii Bankcoop din acea perioadă

Bankcoop (Banca de Credit Cooperatist) a fost una dintre primele bănci private din România postdecembristă, controlată politic și economic de interesele rețelelor de afaceri din epocă (asociată des cu familia Păunescu).

• Sucursala Petroșani: Condusă o perioadă de Mihai Viorel Bonea, sucursala a funcționat ca un „fuzor” de credite preferențiale acordate fără garanții reale unor firme locale sau apropiaților din zona minieră și de afaceri.
• Prăbușirea: Bankcoop a intrat în incapacitate de plată și i s-a retras autorizația de funcționare, declarându-se falimentul băncii în anul 2000. Acesta a fost unul dintre marile crahuri bancare din istoria României, generând pagube de sute de milioane de lei acoperite parțial din Fondul de Garantare a Depozitelor. Prăbușirea băncii a lăsat în urmă numeroase dosare penale deschise pe numele directorilor care au aprobat credite neperformante.

Contextul economic și liderii de afaceri din Valea Jiului (anii 2000)

Anii 2000 au reprezentat perioada cea mai neagră din punct de vedere economic pentru Valea Jiului, definită de dezindustrializare masivă și restructurarea mineritului.

• Contextul social: După mineriadele din 1991 și 1999 și odată cu ordonanțele de disponibilizare din timpul guvernelor Ciorbea și Năstase, zeci de mii de mineri au părăsit sistemul. Regiunea, puternic monoindustrială, a intrat într-o sărăcie lucie, fiind catalogată peiorativ în presa națională drept „Jalea Viului”.
• Liderii de afaceri: În acest vid economic, s-a ridicat o clasă de afaceriști locali numiți adesea „baroni” sau „băieți deștepți”. Aceștia prosperau din contracte de lohn, furnizarea de echipamente/servicii către Compania Națională a Huilei (CNH), ecologizări de mine sau din preluarea activelor fostelor cooperative. Liderul sindical Miron Cozma și apropiații săi controlau direct sau indirect influența politică și economică din Petroșani, Lupeni și Vulcan.

Presa locală din acea perioadă

Presa anilor 2000 în Valea Jiului era extrem de efervescentă, dar și puternic polarizată. Ziarele locale erau tipărite pe hârtie de ziar clasică, aveau tiraje mari și reprezentau principala armă de influență politică și economică.

• Publicații și interese: Fiecare grup de interese sau lider politic își finanța propriul oficios. Ziarul „Deșteaptă-te Române” (patronat de Bonea) concura cu alte titluri locale puternice (precum Ziarul Jiului sau Matinal).
• Războiul editorial: Jurnaliștii erau adesea prinși la mijloc între anchete de curaj (dezvăluiri despre corupția din mine și primării) și campanii de denigrare comandate de patronat împotriva rivalilor de afaceri.

Parcursul profesional al lui Cătălin Docea

Cătălin Docea este un jurnalist cu o experiență de peste 27 de ani în mass-media, începându-și activitatea în prima parte a anilor ’90.

• Evoluția: A parcurs toate etapele presei scrise, evoluând de la redactor în colectivele publicațiilor locale din Petroșani (inclusiv perioada de început din anii 2000) până la statutul de manager de presă.
• Fondator și strateg media: Ulterior anilor 2000, Docea a trecut pe cont propriu și a devenit un important antreprenor media în județul Hunedoara și în regiunea de vest. A fondat și conduce publicații locale și regionale tipărite și online de succes, precum Ziarul Văii Jiului, Hunedoara Plus și Timiș Plus, controlând totodată o agenție de publicitate și relații publice.
• Poziționarea actuală: În peisajul contemporan din Valea Jiului, Docea este recunoscut ca un strateg media extrem de abil și influent. Deși de-a lungul timpului poziționările sale editoriale au atras periodic critici din partea opoziției politice locale sau a unor colegi de breaslă (fiind văzut uneori ca un apropiat al administrației locale din Petroșani), trustul său media rămâne principalul canal de diseminare a informației din zonă.

Demersurile privind drumul din Parâng (DJ 709F)

În perioada anilor 2000–2004, accesul în zona alpină înaltă a stațiunii era extrem de dificil, realizându-se aproape exclusiv cu telescaunul sau pe drumuri forestiere impracticabile iarna. Mihai Viorel Bonea a fost printre primii oameni de afaceri din Valea Jiului care au înțeles că absența unui drum modernizat bloca definitiv dezvoltarea turismului regional.

• Parteneriatul strategic (2000-2004): Pentru a-și pune planul în aplicare, Bonea a colaborat strâns cu Costel Avram, cel care în anul 2000 ocupa funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara. Împreună, au inițiat primele demersuri oficiale, începând cu actul administrativ istoric din 2000 prin care Consiliul Județean a preluat drumul spre Parâng în administrare proprie cu scopul explicit de a-l moderniza.
• Lobby-ul din 2004: Până în 2004, eforturile lui Bonea s-au concentrat pe obținerea de fonduri și sprijin politic pentru demararea proiectului, insistând pe lângă autoritățile județene că transformarea drumului forestier într-o șosea alpină civilizată va deveni „rampa de lansare” a Văii Jiului. El dorea ca turiștii să poată ajunge cu mașina direct în zona cabanelor de la cota înaltă, după modelul stațiunilor occidentale.

Deși Mihai Viorel Bonea s-a stins din viață în 2005 fără să își vadă visul împlinit, proiectul început de el a prins contur zeci de ani mai târziu. Consiliul Județean Hunedoara a finalizat modernizarea și asfaltarea drumului spectaculos de belvedere din Parâng până la cota 1700 abia în toamna anului 2021, oficialii locali amintind public, la inaugurare, de rolul de pionierat pe care l-au avut inițiativele lui Bonea din acea perioadă.

Sistemul de concesiuni al terenurilor aprobat de Primăria Petroșani. La sfârșitul anilor ’90 și în anii 2000, regimul juridic și administrativ al terenurilor din Masivul Parâng a funcționat într-un mod haotic, fiind marcat de carențe legislative și interese locale. Acest sistem a permis apariția unor abuzuri și litigii de proporții:

• Concesionarea pe bază de oportunitate (Fără PUZ inițial): Primăria Petroșani aproba concesiuni de terenuri (în general parcele mici, de 150–250 mp) destinate exclusiv ridicării de cabane turistice. Atribuirea se făcea adesea prin decizii de Consiliu Local bazate pe solicitări individuale, fără un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) coerent, fapt ce a dus la o dezvoltare imobiliară de tip „ghetoizare montană” (cabane înghesuite, lipsite de rețele sistematice de apă, canalizare sau drumuri riguroase).
• Mecanismul „drepturilor de revoluționar”: O practică frecventă în epocă, aplicată și în cazul lui Mihai Viorel Bonea, a fost folosirea unor persoane care dețineau facilități legale (precum Legea Revoluționarilor nr. 42/1990). Aceștia solicitau primăriei atribuirea gratuită sau preferențială de terenuri în Parâng, pe care ulterior le înstrăinau prin contracte sau „convenții” ascunse către oameni de afaceri.
• Fenomenul „împroprietăririi prin extindere”: Mulți concesionari au profitat de lipsa de controale și de măsurători cadastrale precise. După ce primeau legal dreptul asupra unei suprafețe mici, aceștia își ridicau construcții ce depășeau cu mult limitele stabilite, ocupând mii de metri pătrați din domeniul public.
• Reglementarea ulterioară: Haosul a fost parțial stopat în anii următori prin acțiuni în instanță deschise de primărie pentru recuperarea redevențelor neplătite și prin realizarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de extindere a zonei de agrement Parâng, menit să blocheze construcțiile haotice și să asigure concesionarea strict prin licitații publice transparente (metodă folosită recent inclusiv pentru proiecte mari de agrement, cum este noua sanie pe șine).

Traseul tehnic și impactul drumului județean DJ 709F

Modernizarea completă a Drumului Județean 709F, finalizată integral de Consiliul Județean Hunedoara, a transformat radical accesibilitatea în Masivul Parâng.

Detalii și traseu tehnic:

• Lungime și diferență de nivel: Drumul modernizat are o lungime de aproximativ 4,5 – 5 kilometri și face legătura între zona Cabana Rusu (cota ~1160 m) și zona alpină înaltă, ajungând la cota 1700 m (în proximitatea pilonului 17 al telescaunului și a școlii sportive).
• Provocări inginerești: Șoseaua este una de tip montan spectaculos, cu serpentine strânse și pante accentuate. Pentru a asigura lățimea optimă și siguranța traficului, constructorul (Strabag) a realizat consolidări masive de versanți și două tuneluri pe sub pârtiile de schi, permițând astfel trecerea mașinilor fără a intersecta și periclita schiorii în timpul iernii.
• Finanțare: Proiectul s-a executat în două etape majore: corpul principal (peste 17 milioane lei) prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 2), iar ultimul tronson dificil de 800 de metri (aproximativ 2,2 milioane lei), finalizat la sfârșitul anului 2023, finanțat direct de Consiliul Județean Hunedoara.
• Restricții sezoniere: Din cauza altitudinii mari și a riscului sever de înzăpezire sau avalanșe, sectorul superior (Cabana Rusu – Masiv Parâng) este închis oficial circulației publice pe timp de iarnă (de la sfârșitul toamnei până primăvara), siguranța accesului fiind preluată de telescaun.

Impactul asupra turismului:

• Eliminarea sezonalității: Parângul nu mai este o stațiune exclusiv de iarnă. Asfaltul permite acum un flux masiv de turiști auto pe timpul verii și al toamnei, care pot ajunge direct în creastă fără să depindă de programul sau costul telescaunului.
• Catalizator economic pentru cabanieri: Facilitarea accesului auto direct a crescut gradul de ocupare al pensiunilor din zona superioară. Logistica aprovizionării pentru cabane s-a simplificat enorm, scăzând costurile operaționale ale proprietarilor.
• Explozia turismului activ: Drumul a deschis muntele pentru noi activități de agrement. Zona atrage acum pasionați de ciclism montan (UAT Petroșani implementează noi proiecte de trasee de mountain-bike în masiv), drumeții de weekend, alergare montană și motociclism turistic, poziționând Parângul ca o alternativă directă la mult mai aglomerata zonă Straja.” (Sursa: Internet)

Pe marginea subiectului vom reveni cu informații proaspete.