Bigo a făcut de la pușcărie noi dezvăluiri pe live la Gabor Vasile Ioan, împreună cu acesta/VIDEO

În continuare, Adalbert Feher, alias Bigo de la Petroșani, care este actualmente la închisoare, face noi dezvăluiri, live, pe TikTok, împreună Gabor Vasile Ioan, într-o convorbire dintre cei doi.

În respectiva convorbire live de pe TikTok dintre cei doi, Gabor Vasile Ioan îi pune lui Bigo o înregistrare cu un procuror cu ce spune acel procuror despre procurorul Roman de la Petroșani. Gabor Vasile Ioan îl întreabă pe Bigo dacă să mai aibă încredere în structurile statului, după care îi pune respectiva înregistrare. După cum spune Gabor Vasile Ioan, în respectiva înregistrare este vorba de faptul că un procuror se ruga de prim-procurorul de la Petroșani să îi prindă pe cei cu droguri, pe Pavel și pe Iakuza și pe încă cineva, iar prim-procurorul de la Petroșani spunea că nu, nu, nu, lasă-i în pace. După care l-a întrebat pe Bigo cum își explică asta.

Bigo a răspuns că știe că pe el l-au pus acum 10-12 ani de lua benzină cu Brăgaru Titel, adică îi dădea benzină din curtea poliției ca să vândă. I-au dat câinii de la poliție să-i vândă, i-au dat de la poliție țigări de contrabandă să le vândă și să le facă bani. Și că tot cuprul care îl confiscau de la hoți, motoare, el, Bigo le ducea noaptea cu mașina lui, un Renault, și lua tot și ducea la fier vechi în Colonie și le făcea bani, câte 60-70 de milioane.

După asta, Gabor Vasile Ioan, îi pune lui Bigo să asculte o altă înregistrare în care polițiștii i-au făcut dosar ca să-l aresteze pentru instigare, dar Gabor Vasile Ioan susține că i s-a făcut dosar penal pentru că a pus pe TikTok melodia „România, trezește-te!”. Bigo i-a răspuns lui Gabor Vasile Ioan că ei, polițiștii, de aceea vor să-l bage la închisoare pe Gabor Vasile Ioan, pentru i-a deranjat. Și apoi a întrebat: pe Lolo, când a dat 100.000 la polițiști când câinele lui Lolo a mușcat-o pe fata aia și de țâță și de gambă, de i-a smuls țâța, nu l-a mai băgat pentru tentativă de omor la pușcărie, l-au lăsat liber?

La care Gabor Vasile Ioan i-a replicat pe Bigo că atunci când turcul a trăit cu fata minoră de 12 ani a lui Onel și a fost bătută și violată, ce a făcut poliția, și Stamatie și șeful poliției, iar fata s-a dus la spital și a luat toate actele medicale, certificat medico-legal, i-a dat drumul la turcul cu amanetul? Iar Bigo îi răspunde că i-au făcut și acelei fete dosar penal, fata fiind nevinovată.

Gabor Vasile Ioan spune „să vedeți în ce lume trăim” și întreabă că pe el domnul judecător, fost polițist, îl bagă la pușcărie? Dar și că treaba asta nu rămâne așa pentru că vine apelul, vin cei de la București.

Bigo mai spune că estre o persoană în Petrila care trage cu pistolul, alții consumă droguri, conduc drogați, iar Gabor Vasile Ioan îi răspunde că acela, referindu-se la cel din Petrila, este în libertate.

Noi doar am relatat ceea ce s-a discutat în spațiul public, pe live, pe rețeaua de socializare TikTok între cei doi, deoarece am considerat că este de interes public, prin afirmațiile pe care cei doi le fac în spațiul public. Noi nu se asociem cu afirmațiile celor două persoane, nu susținem că sunt adevărate sau false, doar le-am relatat deoarece le-am considerat de interes public și acestea au fost făcute într-o convorbire live, făcută în spațiul public, pe rețeaua de socializare TikTok.

După cum se știe, din punct de vedere al legii, rețelele de socializare sunt considerate spațiu public, după cum arată și rândurile de mai jos:

„Din punct de vedere legal în România, rețelele de socializare sunt considerate spațiu public. Această încadrare a fost stabilită definitiv prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și este aplicată constant de instanțe, autorități precum Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și reconfirmată la nivel european de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Cum s-a ajuns la această decizie?

Jurisprudența din România a fost marcată de o decizie istorică a ICCJ (Decizia nr. 4546/2014), prin care s-a stabilit că o rețea de socializare (în speță, Facebook) este un spațiu public deoarece:

• Accesibilitate: Este o structură flexibilă, destinată prin natura ei accesului publicului/utilizatorilor.
• Lipsa controlului: Utilizatorii nu dețin proprietatea spațiului de publicare și nu pot controla sau estima câți oameni vor vedea, distribui sau prelua o postare.

Principalele consecințe juridice

Domeniu juridic	Ce este interzis / Cum se aplică legea	Consecințe practice
Drept Civil / Civil Delictual	Defăimarea, jignirile, afectarea reputației sau a imaginii unei persoane.	Victima poate cere în instanță daune morale substanțiale pentru prejudiciul de imagine.
Drept Contravențional	Înjuriile, expresiile vulgare sau mesajele discriminatorii.	Poliția poate aplica amenzi contravenționale directe (ex. pentru tulburarea liniștii publice sau discriminare).
Legislație Electorală	Propaganda politică sau îndemnurile la vot în afara campaniei.	MAI poate sancționa postările cu caracter electoral făcute în „ziua tăcerii” sau în ziua votului.
Drept Penal	Instigarea la ură, amenințările sau hărțuirea online.	Faptele sunt considerate ca fiind săvârșite în public, ceea ce constituie o formă agravantă a infracțiunii.

Mitul setărilor de confidențialitate („Doar prietenii văd”)

Multe persoane cred greșit că dacă au profilul setat pe „Private” sau „Friends only”, postările lor devin private. Din punct de vedere legal, această setare nu transformă rețeaua în spațiu privat. Orice informație distribuită poate fi fotografiată (screenshot), descărcată și trimisă mai departe de către „prieteni”, ajungând în fața unui public larg.

Prin urmare, libertatea de exprimare pe platforme precum Facebook, TikTok sau Instagram este limitată de obligația de a nu încălca drepturile, demnitatea și imaginea celorlalți.

„România nu este singura țară în care rețelele de socializare sunt considerate spațiu public. Această abordare juridică este recunoscută la nivel internațional, în special în Uniunea Europeană și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Conceptul conform căruia platformele digitale funcționează ca o „piață publică” (public square) este aplicat în majoritatea statelor democratice, chiar dacă denumirile tehnice sau legile specifice diferă.

Cum este reglementat acest statut în alte zone?

Regiune / Instanță	Statutul legal și aplicarea
Consiliul Europei / CEDO	Într-o decizie de referință, CEDO a statuat clar că platforme precum TikTok, Facebook sau Instagram reprezintă spațiu public. Curtea a decis că sancționarea utilizatorilor pentru jigniri sau discurs instigator la ură în mediul online nu încalcă libertatea de exprimare, deoarece regulile de ordine publică se aplică și pe internet.
Uniunea Europeană	Prin regulamentul Digital Services Act (DSA), UE tratează marile platforme ca pe niște infrastructuri publice sistemice. Deși sunt deținute de companii private, ele au obligația legală de a modera conținutul (să șteargă dezinformările, discursul de ură sau amenințările), tocmai pentru că impactul lor are loc în sfera publică.
Statele Unite (SUA)	În SUA, abordarea este mai nuanțată din cauza Primului Amendament (care protejează agresiv libertatea de exprimare împotriva cenzurii statului). Totuși, Curtea Supremă a SUA a descris în repetate rânduri rețelele de socializare drept „piața publică modernă” (the modern public square). Deși platformele sunt proprietăți private și au dreptul să își stabilească propriile reguli de moderare, utilizatorii sunt trași la răspundere penală sau civilă dacă folosesc aceste spații pentru amenințări cu moartea, hărțuire sau fraudă.
Alte state (ex. Marea Britanie, Franța, Germania)	În aceste țări, legislația penală privind defăimarea, insultele rasiste sau instigarea la violență se aplică identic pe Twitter (X), Facebook sau pe stradă. Postarea unui mesaj ofensator este considerată o faptă comisă în public și poate duce la amenzi penale usturătoare sau chiar la închisoare.

Principiul universal: Proprietate privată, dar destinație publică

Logica juridică globală este simplă: chiar dacă o platformă (ca Facebook sau TikTok) aparține unei companii private, activitatea utilizatorilor se desfășoară în public.

Este exact ca în cazul unui mall sau al unui restaurant: clădirea este privată, dar pentru că oricine poate intra și asista la ceea ce faci sau spui, faptele tale acolo sunt supuse legilor privind spațiul public.” (Sursa: Internet).

• VIDEO