Polițistul Rahotă Rareș-Constantin: nervi, afirmații care nu se susțin și purtare neconformă cu dispozițiile interne ale I.G.P.R. a bodycam-ului/VIDEO

Pe data de 24 iulie 2026, domnul polițist Rahotă Rareș-Constantin a sosit în cartierul Colonie, pe strada Dacia, deoarece pompierii militari au chemat un echipaj de poliție, în problema stării de degradare a blocurilor J2 și K1.

De fapt domnul polițist Rahotă Rareș-Constantin a venit cam nervos la fața locului, deoarece atunci când domnul Gabor Vasile Ioan a început să îi explice ce s-a întâmplat, domnul polițist Rahotă Rareș-Constantin s-a răstit și, la un moment dat, s-a uitat urât, chiar provocator, la domnul Gabor Vasile Ioan.

Domnul Andrei Câmpean a observat că domnul polițist Rahotă Rareș-Constantin nu părea a fi pe subiectul care se discuta, dar dădea indicații. În acest sens l-a întrebat pe domnul polițist de ce dă indicații. La care, respectivul domn polițist l-a întrebat pe domnul Câmpean Andrei în ce calitate se află acolo și să se dea mai departe ca să poată domnul polițist să discute cu oamenii și, în acest sens, se tot băga în domnul Câmpean Andrei, îndepărtându-l. Domnul polițist a mai spus că are bodycam-ul pornit.

Dar bodycam-ul nu era unde trebuia să fie. Conform imaginilor de pe filmări, domnul polițist purta bodycam-ul la cureaua de la pantaloni, aproape de zona intimă. Polițistul Rahotă Rareș-Constantin i-a spus apoi lui Andrei Câmpean că emană un miros și o halenă alcoolică care provoacă dezgust.

Aici sunt câteva aspecte:

1. Cum poate dovedi domnul polițist Rahotă Rareș-Constantin că domnul Andrei Câmpean ar fi consumat alcool, când nu i-a făcut un control cu aparatul alcooltest?
2. Cum justifică domnul polițist Rahotă Rareș-Constantin momentele de nervozitate de care a dat dovadă?
3. Cum justifică domnul polițist Rahotă Rareș-Constantin modul cum a purtat bodycam-ul, mai precis locul în care a purtat bodycam-ul?

Referitor la cel de-al treilea aspect, trebuie să aducem la cunoștință faptul că există două dispoziții ale I.G.P.R. care se referă la acel aspect și nu numai. Dar înainte de a vă face cunoscute respectivele dispoziții ale I.G.P.R., trebuie să spunem că dispozițiile interne ale I.G.P.R. au caracter obligatoriu, iar încălcarea lor poate duce la sancțiuni disciplinare sau, în cazuri grave, la răspundere penală.

„Dispoziția IGPR nr. 97/2020 și actul său de modificare, Dispoziția IGPR nr. 60/2022, stabilesc cadrul legal obligatoriu pentru utilizarea sistemelor bodycam de către polițiștii români. (Notă: Actele menționate sunt Dispoziții ale Inspectorului General al Poliției Române, nu Ordine de ministru).

Aceste acte normative prevăd reguli stricte privind situațiile de utilizare, modul de purtare, obligația de înregistrare și gestionarea datelor:

1. Modul de purtare și aspecte tehnice

• Amplasare standard: Camera trebuie instalată pe uniformă sau pe echipamentul de protecție, exclusiv în partea superioară (zona pieptului sau a umărului).
• Orientare și vizibilitate: Dispozitivul se orientează obligatoriu spre înainte pentru a surprinde fidel intervenția. Polițistul are obligația să se asigure că obiectivul și microfonul nu sunt blocate de elemente de vestimentație sau alte accesorii.

2. Obligația extinsă de înregistrare (Modificarea adusă de Dispoziția 60/2022)

Dacă actul inițial (Dispoziția 97/2020) limita filmarea la intervenții specifice, Dispoziția nr. 60/2022 a extins masiv această obligație. Polițiștii sunt obligați să activeze bodycam-ul în următoarele situații:

• Toate activitățile din spațiul public: Orice acțiune desfășurată în locuri publice unde există riscul tulburării ordinii publice sau al apariției unor situații violente.
• Interacțiuni directe: Legitimarea persoanelor, controlul corporal sau al bagajelor, oprirea și controlul vehiculelor în trafic, precum și conducerea persoanelor la sediul poliției.
• Măsuri de forță: Utilizarea forței fizice, a cătușelor sau a altor mijloace din dotare.

3. Reguli de informare și utilizare a datelor

• Informarea cetățeanului: Polițistul este obligat să atenționeze verbal persoana cu care interacționează că activitatea este înregistrată audio-video.
• Stocarea automată: Înregistrările nu pot fi șterse de polițist. La finalul schimbului, dispozitivul este predat, iar datele se descarcă automat în servere securizate (conform instrucțiunilor detaliate în documentele publicate de SNPPC).
• Excepții de la filmare: Este interzisă înregistrarea în situații care implică activități sub acoperire, protecția martorilor sau acțiuni unde procurorul a dispus confidențialitatea.

Polițiștii care nu poartă sau nu activează dispozitivele bodycam conform Dispozițiilor IGPR nr. 97/2020 și nr. 60/2022 riscă sancțiuni disciplinare, conform Statutului Polițistului (Legea nr. 360/2002), iar în cazuri grave, pot răspunde penal.

Deoarece dispozițiile interne ale IGPR au caracter obligatoriu, încălcarea lor este încadrată juridic ca o neglijentă în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau ca o încălcare a normelor interne de conduită.

Sancțiunile disciplinare aplicabile

În funcție de gravitatea abaterii, de repetitivitatea faptei și de consecințele produse (de exemplu, dacă neutilizarea camerei a împiedicat lămurirea unui caz de abuz sau ultraj), polițistul poate primi:

1. Mustrare scrisă – cea mai ușoară sancțiune cu caracter disciplinar.
2. Diminuarea drepturilor salariale – reducerea salariului de funcție cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni.
3. Amânarea promovării – suspendarea dreptului de avansare în grade profesionale sau funcții pe o perioadă de la 1 la 3 ani.
4. Trecerea într-o funcție inferioară – retrogradarea profesională până la cel mult nivelul de bază al gradului deținut.
5. Destituirea din poliție – desfacerea disciplinară a raportului de serviciu (pentru abateri grave sau repetate).

Notă: Pentru abateri minore aflate la prima constatare, șefii ierarhici pot dispune inițial o atenționare în scris. Aceasta are caracter administrativ-preventiv și nu este o sancțiune disciplinară propriu-zisă, dar va fi luată în calcul la evaluarea anuală.

Când poate deveni faptă penală?

Dacă un polițist oprește în mod intenționat camera bodycam sau refuză să o poarte pentru a ascunde o faptă ilegală, situația escaladează dincolo de răspunderea disciplinară:

• Abuz în serviciu: Dacă neutilizarea camerei a fost făcută cu intenție pentru a vătăma drepturile unui cetățean sau pentru a-i cauza o pagubă (de exemplu, aplicarea unei amenzi abuzive sau exercitarea de violențe nejustificate fără a lăsa dovezi).
• Sustragerea sau distrugerea de probe: Dacă polițistul șterge, modifică sau distruge intenționat imagini deja înregistrate pe dispozitiv înainte ca acestea să fie descărcate automat în serverul securizat al unității.

Cine constată aceste abateri?

Nerespectarea modului de purtare sau a obligației de înregistrare este verificată de către structurile de Control Intern ale Inspectoratelor Județene de Poliție sau de către șefii direcți, în urma unor verificări de rutină sau a unor plângeri depuse de cetățeni.”

Având în vedere prevederile de mai sus ale Dispozițiilor 97/2020 și 60/2022 ale I.G.P.R., precum și faptul că dispozițiile interne ale I.G.P.R. au caracter obligatoriu, iar încălcarea lor poate duce la sancțiuni disciplinare sau, în cazuri grave, la răspundere penală, domnul polițist Rahotă Rareș-Constantin a încălcat cele două dispoziții ale I.G.P.R. prin faptul că nu a purtat bodycam-ul conform celor două dispoziții.

Acest lucru denotă faptul că domnul Câmpean Andrei a avut dreptate când i-a atras atenția domnului polițist Rahotă Rareș-Constantin că nu poartă bodycam-ul unde trebuie.

Așteptăm să vedem ce măsuri vor lua cei de la I.P.J. Hunedoara cu privire la cele trei aspecte enumerate în acest articol în ceea ce îl privește pe domnul polițist Rahotă Rareș-Constantin.

• VIDEO