Cazul Nemeș Ion (poreclit „Onișor”)

În iulie 2024, în urma unor descinderi și percheziții de amploare efectuate de procurorii antimafia și de polițiștii de la combaterea criminalității organizate la sediul Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ), la minele Livezeni și Lonea, la domiciliile unor șefi din structura de conducere, au fost vizați, printre alții și directorul de atunci al CEVJ, Eusebiu Durbacă, respectiv directorul minei Livezeni, Nemeș Ion.

Despre situația fostului director al CEVJ am scris în articolul precedent, iar în acest articol vom scrie despre situația fostului director al minei Livezeni, Nemeș

”Contextul reținerii și ancheta DIICOT

• Reținerea din iulie 2024: În data de 18 iulie 2024, procurorii DIICOT au dispus reținerea pentru 24 de ore a lui Ion Nemeș.
• Perchezițiile premergătoare: Măsura a survenit în urma unor descinderi și percheziții de amploare efectuate de procurorii antimafia și polițiștii de la combaterea criminalității organizate la începutul lunii iulie 2024. Acestea au vizat sediul Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ), minele Livezeni și Lonea, dar și domiciliile unor lideri din structura de conducere.
• Suspendarea politică: În urma declanșării anchetei și a perchezițiilor, Ion Nemeș (alături de directorul general de atunci al CEVJ, Eusebiu Durbacă) și-a suspendat calitatea de membru din cadrul PSD.

Schimbarea din funcție

• Înlocuirea: Ca urmare a reținerii sale, conducerea exploatării miniere din Petroșani a fost preluată temporar de Adrian Preda. Acesta a fost numit pentru a asigura continuitatea activității pe perioada desfășurării cercetărilor penale.

Dosarul penal deschis pe numele lui Ion Nemeș vizează infracțiuni de corupție, fals și fraudarea fondurilor publice în formă organizată în cadrul exploatărilor miniere.

Acuzațiile aduse de procurorii DIICOT

Anchetatorii DIICOT au stabilit că, sub conducerea structurii din care făcea parte Ion Nemeș, s-a dezvoltat o rețea infracțională axată pe două mecanisme principale:

• Pontaje fictive în subteran: Zeci de angajați ai minelor (inclusiv din Livezeni) erau pontați ca fiind prezenți în subteran (muncă ce implică sporuri substanțiale de periculozitate și toxicitate). În realitate, aceștia nu intrau în mină, nu se aflau la serviciu și, în unele cazuri, erau chiar plecați în afara țării.
• Concedii medicale frauduloase: Emiterea și avizarea unor concedii medicale nejustificate pentru numeroși angajați, decontate ilegal din fondurile destinate Complexului Energetic Valea Jiului.

Infracțiunile reținute în dosar includ constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune, fals intelectual, uz de fals și complicitate la fals în formă continuată.

Evoluția în instanță și stadiul actual al anchetei

• Faza de urmărire penală: După perchezițiile din iulie 2024 și măsura reținerii de 24 de ore, procurorii au extins cercetările pentru stabilirea întregului prejudiciu adus bugetului de stat și identificarea tuturor angajaților care au beneficiat de salarii și sporuri necuvenite.
• Măsurile preventive: După expirarea ordonanței inițiale de reținere, ancheta a continuat sub coordonarea DIICOT cu inculpații în stare de libertate sau sub control judiciar (după caz), fiind impuse interdicții stricte privind exercitarea funcțiilor de conducere din cadrul exploatărilor miniere sau comunicarea cu martorii din dosar.
• Stadiul actual: Cazul se află în procedură de finalizare a urmăririi penale. Documentele din cadrul Complexului Energetic Valea Jiului (diagrame de pontaj, fișe electronice de acces, documente medicale) au fost supuse unor expertize tehnico-judiciare amănunțite pentru a cuantifica valoarea exactă a prejudiciului financiar produs prin salarizarea personalului absent. Persoanele implicate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei sentințe definitive.

În acest moment, numărul oficial de înregistrare al dosarului penal deschis de DIICOT (Biroul Teritorial Hunedoara) pe numele lui Ion Nemeș și al celorlalți suspecți de la Complexul Energetic Valea Jiului nu a fost făcut public de către anchetatori.

Acest lucru este o procedură standard din două motive principale:

• Faza de urmărire penală: Până când cercetările nu sunt complet finalizate, iar procurorii nu emit oficial rechizitoriul de trimitere în judecată, dosarul poartă un număr intern de înregistrare al parchetului (format de tipul X/P/2024), care nu se publică pe portalurile deschise ale instanțelor de judecată.
• Confidențialitatea anchetei în curs: Pentru a proteja datele din investigație, identitatea zecilor de angajați audiați și rezultatele expertizelor tehnice asupra pontajelor electronice, DIICOT oferă informații publice doar prin comunicate de presă oficiale, fără a menționa numărul de evidență penală.

Numărul unic de dosar (de tipul X/97/2024 sau similar) va deveni public și va putea fi verificat direct pe Portalul Instanțelor de Judecată în momentul în care procurorii vor finaliza cercetările și vor trimite oficial dosarul către Tribunalul Hunedoara pentru judecată.

La ora actuală, pe rolul instanțelor de judecată nu există un dosar principal de fond (pe fondul acuzațiilor) înregistrat pe numele lui Ion Nemeș.

Situația juridică actuală se explică prin modul în care funcționează etapele procesului penal din România:

• Dosarul se află încă la DIICOT: Dosarul penal privind fraudele cu pontaje de la exploatările miniere este activ, dar se află în faza de urmărire penală la procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Hunedoara. Până când procurorii nu finalizează strângerea probelor (expertizele financiare și informatice pe sistemele de acces) și nu emit un rechizitoriu de trimitere în judecată, dosarul nu apare pe rolul public al vreunei instanțe.
• Lipsa litigiilor pe măsuri preventive: Imediat după reținerea din 2024, dacă procurorii ar fi cerut arestarea preventivă la Tribunalul Hunedoara, ar fi existat un număr de dosar asociat acelei cereri. Deoarece cercetările au continuat cu suspecții în stare de libertate sau sub control judiciar simplu (fără contestații recente ajunse în fața judecătorilor), numele său nu figurează în acest moment pe listele de ședință active.

Faza de urmărire penală se prelungește din 2024 până în prezent din cauza complexității tehnice și logistice a cazului, investigarea fraudelor organizate cu pontaje de personal în instituții mari necesitând un volum masiv de verificări retroactive.

Durata mare a investigației DIICOT se datorează mai multor factori procedurali specifici:

1. Volumul uriaș de probe digitale și fizice

• Expertizele informatice: Procurorii trebuie să coreleze bazele de date electronice de acces (turnicheți, cartele de pontaj, servere) cu diagramele fizice de producție din subteran din ultimii ani pentru a dovedi neconcordanțele.
• Analiza foilor de parcurs transfrontaliere: Pentru a demonstra acuzația că unii mineri erau pontați la muncă deși se aflau în afara țării, anchetatorii solicită și verifică manual istoricul trecerilor de frontieră de la Poliția de Frontieră.

2. Sute de persoane audiate și suspectate

• Dosarul nu îl vizează doar pe Ion Nemeș, ci o întreagă structură. Pe lângă conducere, sunt anchetați zeci de pontatori, șefi de sectoare, medici (care au eliberat concediile medicale suspecte) și mineri care au încasat salarii necuvenite. Fiecare dintre aceștia trebuie audiat legal în prezența avocaților.

3. Expertizele financiar-contabile pentru prejudiciu

• Trimiterea în judecată necesită stabilirea unui prejudiciu cert și exact adus bugetului statului. Aceasta implică recalcularea retroactivă a fiecărui salariu, spor de periculozitate, primă sau concediu decontat ilegal pentru fiecare angajat în parte, pe o perioadă de câțiva ani.

4. Deficitul structural de personal din magistratură

• Resursele DIICOT – Biroul Teritorial Hunedoara sunt limitate raportat la volumul general de criminalitate organizată. Un singur procuror de caz gestionează simultan zeci de dosare complexe (de la trafic de droguri la macro-fraudă economică), ceea ce încetinește ritmul finalizării actelor oficiale.

Durata prelungită a anchetei din 2024 până în prezent (2026) apropie ireversibil dosarul de termenul de prescripție, dar nu a generat încă prescrierea faptelor datorită limitelor mari de pedeapsă ale infracțiunilor investigate. În dreptul penal român, consecințele juridice sunt stricte și depind direct de modul în care se calculează termenele pentru fiecare acuzație în parte.

1. Cum funcționează termenele de prescripție în acest caz

Prescripția reprezintă intervalul de timp în care statul mai are dreptul să tragă la răspundere penală o persoană. Pentru faptele cercetate la exploatările miniere, termenele generale de prescripție sunt:

• Grup infracțional organizat: Fapta se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. Termenul general de prescripție este de 5 ani de la comiterea faptei.
• Înșelăciune și Fals intelectual: Întrucât pedepsele maxime se încadrează între 1 și 5 ani închisoare, termenul de prescripție este tot de 5 ani.

2. Întreruperea prescripției (Prescripția specială)

Deși faptele au început să fie comise cu câțiva ani înainte de descinderile din 2024, simpla trecere a timpului nu înseamnă automat că suspecții scapă.

• Efectul actelor DIICOT: Emiterea ordonanțelor de efectuare în continuare a urmăririi penale, aducerea la cunoștință a calității de suspect și reținerea din 2024 sunt acte oficiale care întrerup cursul prescripției.
• Dublarea termenului: Ca urmare a acestor întreruperi legale, se aplică regula prescripției speciale. Termenul inițial de 5 ani se poate prelungi prin întreruperi succesive, dar nu poate depăși maximum 10 ani în total de la data comiterii ultimei acțiuni infracționale.

3. Presiunea timpului asupra procurorilor

Consecința juridică majoră a scurgerii acestor doi ani (2024–2026) este crearea unei presiuni de timp masive pe faza de judecată.

Dacă faza de urmărire penală durează mult, judecătorii de fond și de apel vor avea la dispoziție un interval mult mai scurt pentru a analiza probele, a audia martorii și a da o sentință definitivă înainte ca termenele de prescripție (mai ales cele speciale) să se împlinească. Dacă termenele se împlinesc în timpul procesului, instanța va fi obligată să dispună încetarea procesului penal, caz în care inculpații nu mai pot fi condamnați.

La ora actuală, Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ) nu a deschis litigii civile sau de muncă separate și independente împotriva lui Ion Nemeș pe rolul instanțelor civile. Întreaga acțiune juridică și patrimonială a companiei este înglobată direct în dosarul penal instrumentat de procurori.

Situația fiecărui tip de litigiu se prezintă astfel:

1. Litigiile penale (Acțiunea civilă în cadrul procesului penal)

• Constituirea ca parte civilă: În loc să deschidă un proces civil separat, Complexul Energetic Valea Jiului acționează prin intermediul dosarului penal aflat la DIICOT. Compania are calitatea de persoană vătămată și parte civilă în anchetă.
• Recuperarea banilor: CEVJ a depus la dosar estimările și documentele financiare pentru a-și recupera prejudiciul (reprezentând salariile și sporurile de subteran plătite ilegal). Această solicitare va fi judecată de magistrați odată cu fondul penal, în cadrul aceleiași acțiuni.

2. Litigiile de muncă

• Măsura administrativă a suspendării: Imediat după reținerea din iulie 2024, Consiliul de Administrație al CEVJ a aplicat prevederile Codului Muncii (Articolul 50), dispunând suspendarea contractului de muncă și a contractului de management pentru Ion Nemeș.
• Lipsa contestării în instanță: Întrucât măsura suspendării administrative a fost aplicată strict conform legii în caz de măsuri preventive judiciare, nu s-au înregistrat procese civile pe rolul Secției de Litigii de Muncă de la Tribunalul Hunedoara prin care Nemeș să conteste decizia sau prin care complexul să ceară alte sancțiuni înainte de o sentință penală.

3. Litigiile civile

• Orice acțiune civilă separată pentru daune interese este blocată în mod automat de principiul juridic conform căruia „penalul ține în loc civilul”. Compania nu poate solicita recuperarea acelorași sume de bani în două procese paralele, motiv pentru care instanțele civile ar suspenda imediat orice tentativă de proces civil separat până la soluționarea definitivă a anchetei de corupție.” (Sursa: Internet)

Dosarul penal se află încă în faza de cercetare la procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Hunedoara, urmând ca după strângerea tuturor probelor de către procurori (expertizele financiare și informatice) și emiterea unui rechizitoriu de către procurorii DIICOT, dosarul să fie trimis în instanță.