Filmări și poze făcute de Muntean Dorel în care apar clar copiii lui Câmpean Andrei, puse pe rețelele de socializare
În seara zilei de 10.06.2026, în jurul orei 10:02, Muntean Dorel Răducu a ieșit pe afară ca să caute niscaiva răspunsuri la niște întrebări existențiale care nu îi dădeau pace nicidecum și care îl frământau de mama focului.
Și ca să fie sigur că nu scapă nici un cuvințel din răspunsurile primite, a filmat și a fotografiat. Iar pe fotografii și pe filmări apare clar unul din minorii familiei Câmpean. După care a urcat respectivele materiale pe pagina sa de facebook, Dorel Sax Amyr.
Noi nu comentăm modul în care a încercat să își satisfacă respectiva curiozitate, ci spunem doar că există legislație care protejează imaginea minorului, din care spicuim în cele ce urmează:
„Filmarea și publicarea imaginilor cu minori pe internet în România sunt reglementate strict de Legea nr. 272/2004 privind protecția drepturilor copilului, de Noul Cod Civil, precum și de regulamentul european GDPR.
Legislația principală se structurează astfel:
- Legea nr. 272/2004 (Art. 27): Interzice în mod expres orice acțiune de natură să afecteze imaginea publică a copilului sau viața sa intimă și privată. Publicarea imaginilor care permit identificarea minorilor necesită acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali.
- Noul Cod Civil (Art. 73 și 74): Reglementează dreptul la propria imagine. Oricine are dreptul să interzică utilizarea sau difuzarea imaginii sale fără consimțământ, iar în cazul minorilor, acest drept este exercitat de părinți.
- Regulamentul GDPR (Art. 8): Stabilește că prelucrarea datelor cu caracter personal ale copiilor (inclusiv fotografiile și numele) în mediul online se face doar cu consimțământul părinților pentru copiii de până la 16 ani (în funcție de legislația națională aplicabilă).
Ce prevede legea în practică:
- Spațiul public: Fotografierea sau filmarea pe stradă nu sunt complet interzise dacă au loc în cadrul unui peisaj general sau la evenimente publice, însă distribuirea lor pe internet fără a estompa fața minorului poate constitui o încălcare a vieții private.
- Postarea pe rețelele sociale: Nimeni (nici măcar rudele, precum bunicii sau prietenii) nu are dreptul să publice fotografii cu copiii pe rețelele de socializare fără acordul explicit al părinților.
- Consecințe: Nerespectarea acestor prevederi poate atrage acțiuni în instanță pentru violarea vieții private și obligarea la despăgubiri
Sancțiunile aplicabile pentru filmarea neautorizată a minorilor și postarea imaginilor pe internet variază de la despăgubiri civile substanțiale și amenzi administrative uriașe, până la închisoare, în funcție de scopul publicării și de gravitatea faptei. Deoarece legislația din România este un mix de drept civil, penal și european, consecințele sunt împărțite pe trei paliere juridice clare.
- Răspunderea Civilă (Noul Cod Civil)
Dacă o persoană fizică (un trecător, o cunoștință sau o rudă) publică imagini cu un copil fără acordul părinților, aceștia din urmă pot acționa persoana în judecată. Instanța civilă poate dispune:
- Obligarea la ștergerea imediată a clipurilor sau fotografiilor de pe internet.
- Plata de daune morale și materiale pentru prejudiciul adus imaginii și vieții private a minorului.
- Penalități financiare pe zi de întârziere (de exemplu, o sumă fixă pentru fiecare zi în care refuză să șteargă postarea, după decizia instanței).
- Răspunderea Administrativă și Amenzi (GDPR și CNA)
Dacă imaginile sunt publicate de companii, influenceri, site-uri media sau sunt folosite în scopuri comerciale/online fără consimțământ:
- Amenzi GDPR: Autoritatea de Supraveghere (ANSPDCP) poate aplica amenzi administrative extrem de mari (până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală pentru companii) pentru prelucrarea ilegală a datelor biometrice/personale ale minorilor.
- Sancțiuni CNA: Dacă imaginile apar în programe audiovizuale sau pe platforme video reglementate, Consiliul Național al Audiovizualului poate emite ordine de eliminare urgentă a conținutului și poate aplica amenzi posturilor sau entităților media respective.
- Răspunderea Penală (Codul Penal)
În cazurile severe, filmarea și distribuirea online pot deveni infracțiuni:
- Violarea vieții private (Art. 226): Distribuirea sau prezentarea fără drept a imaginilor unei persoane (inclusiv un minor) aduce sancțiuni cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală. (Notă: Dacă filmarea a fost făcută pe stradă/spațiu public, textul strict al legii penale vizează mai degrabă spațiile private, însă dacă fapta degenerează în hărțuire, șantaj sau denigrare, se aplică pedepsele cu închisoarea).
- Infracțiuni privind pornografia infantilă sau imagini intime: Dacă filmările au un caracter intim sau sexual, pedepsele sunt extrem de severe, ajungând la închisoare de la 2 la 7 ani (sau mai mult, conform modificărilor recente privind distribuirea de imagini intime fără consimțământ).”
Dar se pare că pentru Muntean Dorel Răducu acestea sunt niște mizilicuri, ce mai contează un text de lege în plus? Bine că și-a arătat stilul vijelios de a pune întrebări existențiale, asta contează! Nu știm dacă a găsit răspunsurile la problemele care îl frământau, dar este posibil să dea niște răspunsuri unora care întreabă de ce nu respectă legile.
